Catre mihail dragomirescu

Vezi toate poeziile poetului
Wilmersdorf-Berlin, Hohenzollcrndamm 3 Hpt.. luni, 18/31.X1I.906!



Draga Mihalache,
Iarta-ma ca nu ti-am raspuns mai degrab; m-am mutat, nici tu nu prea esti pana acuma proprietar - intelegi prin urmare. Acu, slava Domnului! m-am asezat, si iata ca, nu pe negandite, ma pun cu mare placere sa-mi implinesc datoria.
Mai intai, te felicit din tot sufletul ca pe un bun frate ca ai reusit, cu munca ta proprie, sa-ti statornicesti, in fine, o pozitie independenta, potrivita cu meritele si dorintele tale. Te mai felicit apoi ca-n fine ai divortai. Eu eram sigur ca asa o sa se ispraveasca dragostea. Trebuia odata onestul june ageamiu1 sa-si deschida ochii si sa vaza cat e de falsa batrana proxeneta sulemenita, canita si magiunita2 si sa se hotarasca odata a-i da un categoric adio-oriental, precum merita o asa paciaura lipsita de cea mai elementara omenie, si precum i s-a mai intamplat de atatea ori.
inteleg ca fara oarecare necaz nu se pot face astfel de divorturi: desteptarea din amagire ne da totdeuna cateva momente neplacute; buna-credinta inselata reclama o prompta razbunare - adica o tardiva reparatiune la paguba onestelor sentimente amagite. Daca insa lasam sa treaca primele momente ale necazului, atat de legitim de aminteri, vedem ca a pastra rancuna unei creaturi nedemne este a continua sa-i acordam si d-acu-ncolo, dupa dezamagire, o nemeritata consideratie. Sa pedepsim cu rusinea noastra nerusinarea altuia? Deloc! Asadar, mediteaza, spalandu-te de urmele necuratului contact, asupra lectiunii ce ai capatat, si, zambind, multumit ca n-ai platit si mai scump experienta, fereste-te pe viitor mai bine de alte pacaleli.
Si acum - destul despre murdare! - sa trecem la curate.
Ma cred dator frateste sa caut a te abate de la hotararea ta de a intreprinde Convorbirile, si iata de ce: fara oua, fara unt, fara sare si fara foc - doar numai cu tigaia, jumari nu se pot face, cat de mester bucatar sa fii! Tigaie si bunavointa stiu ca ai; dar tot asa de bine mai stiu ca, pentru rest, vei avea, in loc de oua, spanac, in loc de unt, spanac, in loc de sare, spanac si iar spanac - iar cat despre foc ioc! Ei! te stiu prea cinstit bucatar ca sa nu-ti atrag staruitor atentia asupra aventurii in care, intr-un moment trecator de ciuda, voiesti sa te arunci. Am patit-o de-atatea ori! - Unde? cari-ti sunt colaboratorii?




Daca nu te-as sti ca esti un al doilea eu, pedant habotnic in privinta onestitatii profesionale in arta, nu as incerca sa torn apa rece peste fugoasa ta pornire. Dar te-ntreb: esti tu usuratec (ca nu vreau sa zic tocmai cuvantul potrivit) ca Iorga? cinic si lapadat de orice respect de cele sfinte ca Ghita Cosbuc? ori lovit cu leuca a la Densusiano? ori umflat de grandomanie ca toti zevzecii de la Dorohoi pana la Mehedinti? ori, in fine, literat de industrie ca Gorun et C-ie? scl scl.?
Cu mine? - Cu o floare, si mai ales cu una de toamna, nu se face primavara!
Asculta-ma pe mine. Esti tanar si voinic si curat: lasa pe contimpurani sa-si dea matschuri de natatiune in mocirla putrida care se numeste publicitatea actuala romaneasca - sport de imunditie; tu ramai curat, voinic si tanar pe mal, si, fiindca ai o catedra acuma, indreapta-ti privirile catra cei viitori, in cari ne ramane s-avem toata speranta. Vezi-ti, cu iubirea de adevar ce ti-o cunosc, de catedra ta. De la-naltimea ei, cauta a scapa cat poti tineretul de ratacirea in care sistematic il tine nenorocita noastra scoala - criminala institutie de stat! Spera, nu inceta un moment a spera, ca osardia ta cinstita va ajunge rasplatita odinioara cu o fericita recolta. Ca bravul pionier ratacind in livezile vergine ale salbaticilor pampasi, urmareste norocul cu entuziasm si izbanda cu convingere: trebuie sa gasesti odata s-odata intre scolarii tai capete nestrambe, in cari sa poata-ncapea intreg adevarul nepocit, si inimi curate in cari, fara teama de ingratitudinea terenului, sa arunci generos samanta frumoaselor sentimente -dragostea de limba, de gandire, de patria romana.
invata-i ca Adevarul si Frumosul sunt doua sfinte aratari ale Unuia, ale Este-ului, si ca deci trebuiesc privite cu evlavia adanca si desavarsita uitare de sine cu cari aldata Proorocul, suind pe naltul muntelui ca sa primeasca Poruncile divine, a privit rugul ce ardea fara a se mistui.
Mai invata apoi ca patria nu este o parvenita capritioasa cocheta, care are nevoie de curtezani fluturatici, cu zambete de cadril si dedicatiuni de madngaluri elegante; ci o nobila mama severa, careia-i trebuiesc copii jurati spre demne ispravi, cu calde batai de inima pe tacute, fara declamatiuni galante. Asta trebuie sa faci tu pentru multumirea deplina a sufletului tau si pentru sporirea fortelor lui; iar nu intreprinderi publicistice, din cari sa iesi spre batranete, ajunse prin ingrata uzura prea devreme, imputinat, amarat si scarbit.

Scuza-mi, draga Mihalache, poliloghia (triviala, poate) in favoarea prietiniei nestramutate ce-ti pastrez. Crede ca sunt adanc simtitor la dovezile de stima si iubire ce-mi arati ca totdeuna. Cand ai un moment liber, rogu-te raspunde-mi: mare multumire imi face, in departatul exiliu, frumoasa si inimoasa ta proza.
Salutari distinse doamnei tale de la a mea si de la mine. Fiti sanatosi si veseli! Sfintele sarbatori si Anul nou la multi ani cu bine!
O frateasca imbratisare de la
vechiul tau prietin,
Caragiale


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Catre mihail dragomirescu pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani