Poeziile.com - Home

 Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romanePoezii frumoase pe temePoeti membri ai clubului poetilor tineriPoeziile mele


 
Poetul zilei
Marcel Gafton
(1925 - 1987)

2 Poezii

Poezia de azi

Glas in paradis
de Lucian Blaga
Vino sa sedem subt pom.
Deasupra-i inca veac ceresc.
in vantul adevarului,
in marea umbr-a marului,

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

Cautare avansata



































De la D. C. D.-GHEREA

Vezi toate poeziile poetului
[1897]



Sosesc in gara de la Ploiesti la sapte seara. imi fac loc prin multimea care se ingramadeste inaintea bufetului, cu mainile intinse sa-si capete portia de friptura de vitel (o specialitate a acestui restaurant), si voi sa salut pe patron. Dar e peste putinta sa razbat prin gloata
Prefer sa astept plecarea trenului.
O pulpa de vitel se istoveste ca prin farmec sub cutitul lui Gherea, care arunca ciolanul gol deoparte pentru a apuca o a doua pulpa ce soseste calda, lata, zic eu in gand, imaginea fidela a nimicniciei adancilor cercetari stiintifice. Pulpa de vitel reprezinta natura, lucrul in sine; cutitul lui Gherea reprezinta spiritul nostru: el nu poate face alta decat sa taie felii, mai mult sau mai putin subtiri, dupa cum e mai mult sau mai putin ascutit, mai dibaci sau mai stangaci manuit. A taia o felie, a taia cat de multe, nu va sa zica a patrunde in esenta pulpei de vitel. Dupa fiecare taietura ne vom afla in fata altei suprafete: pulpa de vitel nu va voi sa ne arate decat suprafete, ascunzandu-si sistematic sinele, asa incat, cand vom ramanea pe farfurie cu cea din urma bucatica si cu ciolanul in mana, ne vom gasi tot in fata unei suprafete Vom fi distrus, pana la cea din urma firimita, obiectul cercetarilor noastre fara sa putem patrunde o clipa macar in intima lui esenta, in sinele insusi al lucrului. Atunci vom face ce-a facut d. Gherea: cu un zambet ironic, vom arunca ciolanul deoparte - si iata scepticismul! Vom arunca ciolanul la caini, precum arunca, obosit, filosoful chestiunea impenetrabila in ghearele comentatorilor si a profesorilor de universitate.
Pe cand fac tristele mele reflexiuni, calatorii parasesc sala restaurantului A sunat a doua oara pentru Bucuresti si, in acelasi timp, s-a anuntat sosirea trenului urmator. Profit de momentul acesta si m-apropiu sa salut pe d. Gherea, care ma intampina cu zambetul lui placid. E peste putinta deocamdata sa stam de vorba Sosesc alte trenuri Ne dam intalnire la noua fara un sfert, dupa plecarea ultimului tren. Peste cateva minute, alta navala la bufet, alta pulpa, alta imagina a zadarniciei tutulor sistemelor filosofice - iar ciolanul! iar scepticismul!
In sfarsit, dupa patru lectiuni consecutive de filosofie, trenul din urma a plecat. Patronul se da jos de la bufet si ma imbratiseaza, ca totdeauna, cu caldura.



- Stii pentru ce am venit? il intreb.
- Spune-mi.
- Am venit sa-ti fac un interview literar.
- Vrei sa glumesti
- Ba de loc
Si incep sa-l intreb La intrebarile ce i le pun, d. Gherea se uita din ce in ce mai curios la mine. Astfel, de exemplu, il intreb:
- Ce parere ai d-ta despre literatura noastra in genere? in ce raporturi sta aceasta literatura cu societatea noastra si cu criteriul absolut care se poate aplica literaturii in genere? Care sunt figurile cele mai remarcabile intre literatii nostri? Ce viitor ti se pare d-tale ca poate avea literatura romana?
D. Gherea, dupa ce se uita mult si lung la mine, da din umeri si incepe sa raza:
- Bine, d-le reporter, sa presupun ca d-ta nu stiai ce oroare am eu de interviewuri. Asta o inteleg: d-ta credeai, necunoscandu-ma bine, ca o sa-mi faci placere cerandu-mi un interview. Dar ce ma mira este faptul ca d-ta - reporter, ziarist, publicist - nu stii ca te-ai deranjat degeaba sa vii la Ploiesti Dar am raspuns de mult la intrebarile d-tale, cu mult mai-nainte de a avea onoarea vizitei d-tale. Eu mi-am pus singur, si intr-un chip mult mai larg, aceleasi intrebari pe care mi le faci d-ta acum, si le-am si dat raspunsuri cat am putut mai dezvoltate.
- Stiu: cele trei volume de critice ale d-tale.
- Le stii cele trei volume de critice? dar poate ca nu le-ai cetit.
- Ba le-am citit, raspund eu.
- Atunci poate ca nu le-ai inteles
- Ba, te rog! le-am inteles.
- Atunci, daca le-ai inteles d-ta cele trei volume ale mele, eu trebuie sa marturisesc ca nu inteleg de loc cele patru intrebari ale d-tale. Caci, daca mi-ai cetit criticele si le-ai inteles, precum zici, atunci la ce mai ceri sa-ti dau, intr-un ceas si in fuga mare, niste raspunsuri, pe care le vei gasi tratate pe larg si indelete, in atatia ani, in volumele mele?
- Ma iarta, d-le Gherea, zic eu sa distingem: alta este sistema d-tale scrisa, din care poate eu n-as fi in stare sa scot la iveala, ca d-ta insuti, punctele conchizatoare, si alta parerea d-tale exprimata spontaneu, desi, desigur, fara sa iasa din sistema d-tale. De exemplu, d-ta esti un critic care recunosti multora dintre scriitorii nostri mai mult talent decat pot eu (fireste mai putin cult si mai putin preparat ca d-ta) sa le recunosc. Desigur, dreptatea d-ta o ai; dar as vrea sa stiu, dintre toti scriitorii nostri, care sunt figurile cele mai remarcabile, dupa parerea d-tale?
- Dupa parerea mea? Eminescu si Cosbuc Pentru ce Te rog, citeste criticele mele si cu mai mare luare-aminte inca o data si vei vedea pentru ce. in privinta criteriului absolut dupa care se poate judeca o literatura, vei gasi raspunsul tot acolo. Literatura noastra, fara indoiala, poseda multe talente reale; nici unul insa atat de puternic, atat de egal si atat de continuu, incat sa poata trece ca un tip de artist ce s-ar putea numara intre artisti in intelesul european al cuvantului. De ce? Vei gasi in criticele mele si pentru aceasta o explicatie destul de larga. in scurt, intr-o societate unde arta nu poate fi o profesie, un talent artistic va trebui, fatal, sa nu se poata dezvolta intreg.
- A proposito de talent, intreb eu, vazand ca d. Gherea nu vrea sa-mi dea mai mult decat ne-a dat in criticele sale: crezi, d-le Gherea, ca odata literatura romana va avea un concurs de talente mari, asa cum zici d-ta, in sensul european al cuvantului? Crezi ca vom avea odata o epoca, in care simultan producandu-se mai multe talente mari, acestea sa o faca celebra?
- Se poate, raspunde d. Gherea; dar asta este o chestiune de noroc. Orice s-ar zice, talentul este un accident datorit la o nenumarata si complexa serie de imprejurari norocite Fara indoiala, mediul social are o colosala influenta asupra gandirii si operii unui talent; dar talentul trebuie sa existe prealabil: el insusi este o imprejurare. Si daca mediul social exercita o inraurire puternica asupra talentului, si talentul, la randul lui, va exercita asupra mediului o influenta cu atat mai puternica cu cat el va fi mai puternic, lata un exemplu. Avem atatea talente la noi, mai mult sau mai putin insemnate: asupra lor mediul social isi exercita influenta in masura in care ele sunt susceptibile de a o simti, pe cita vreme ele nu pot rastoarce si influenta lor asupra mediului social, intrucat el ar fi susceptibil sa o simta. Aceasta este cauza pentru care literatura romaneasca, in totalitatea ei, nu are o fizionomie completa, in sensul european al cuvantului. Nimic insa nu poate justifica temerea ca niciodata imprejurarile nu vor favoriza natiunea romaneasca - cum a favorizat pe celelalte, mai vechi in cultura - cu o pleiada de talente mari, care sa-i onoreze limba, dand expresie, in adevar mare in sensul omenesc, gandirilor si simtirilor ei. E foarte probabil, e chiar sigur ca marile reforme sociale si economice, cari se prepar in Europa si cari vor trebui neaparat sa foloseasca si natiunii romanesti, vor inlesni evocarea si rasarirea multor talente mari din randurile acestui popor, inzestrat cu atata putere de viata si cu atata spirit.
Am multumit cu atat mai calduros d-lui Gherea de bunavointa cu care m-a primit si cu care s-a executat la dorinta mea de a-l interviewa, cu cat dintru inceput imi "declarase ca are oroare de interviewuri.


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia De la D. C. D.-GHEREA pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2023 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani