Poeziile.com - Home

 Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romanePoezii frumoase pe temePoeti membri ai clubului poetilor tineriPoeziile mele


 
Poetul zilei
Horia Stamatu
(1912 - 1989)

5 Poezii

Poezia de azi

Falstaff sau evitarea unui mit
de Nichita Stanescu


Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

   
Cautare avansata



































Scrisoare

Vezi toate poeziile poetului
I.L. Caragiale Directorul general al Teatrului National Bucuresti, 1888, august 22






Domnilor redactori ai ziarelor din Bucuresti
Iubite confrate,

De doua luni de zile am inalta onoare de a fi numit director general al teatrelor in locul onor. d-lui CI. Stancescu, demisionat in urma unei inspectiuni finantiare, care a gasit casa teatrului intr-o stare foarte neregulata.
Numirea mea a facut obiectul multor comentarii, unele simpatice, altele ostile, in deosebite cercuri. Nu ar fi nimic de zis in aceasta privinta; fiecare e liber sa judece un lucru asa cum il taie capul si cum il indeamna inima. Dar se intrebau unii: care sunt titlurile acestui om tanar si de nastere obscura, pentru a ocupa un loc pe care il ocupasera niste barbati asa de venerabili si de nume ilustru, ca domnii Ion Ghica, Gr.C. Cantacuzino si CI. Stancescu? La aceasta intrebare, care inca din cand in cand se mai face prin unele locuri, raspund:
intai: Avand de mult - pe cand a fi junimist nu era asa de neprimejdios lucru ca acuma - fericirea sa fiu admis in societatea literara „Junimea", m-am facut cunoscut in acest cerc ca un scriitor constiincios si ca un foarte calduros amator de teatru si de muzica. Daca mi-e permis a fi indiscret, in acest cerc, de aminteri cam dificil la gusturi, m-am bucurat totdeauna, si ca amator si ca cunoscator, de o oarecare deosebita stima. in sanul acestei colonii literare, pierduta intr-o vreme de nebulozitate politica din atentia publicului, am avut cateodata si cu producerile mele, si in schimbul de idei mici succese, a caror scumpa amintire nu se va sterge niciodata din inima mea; caci acele succese, datorite, fireste, mai mult bunei vointe a fruntasilor cercului decat talentului meu - care nu ma indur a zice ca nu era pentru ceva si el in aceasta - m-au incurajat a lupta multa vreme cu asprimea soartei si cu prigonirea oamenilor.
Al doilea: Eram un om care mai mult sau mai putin treceam in fata publicului de autor dramatic - stiti, iubite confrate, ca eu, actualul director al teatrului, sunt autorul pieselor O noapte furtunoasa, Leonida fata cu Reactiunea, O scrisoare pierduta si D-ale Carnavalului - si inca un autor dramatic unic in tara Nu va speriati, iubite confrate, unic nu prin talent, ci prin altceva: eram si sunt unicul autor dramatic fluierat Si ce fluierare! Le auz inca De atunci ocolesc stradele cu linii de tramways, de atunci am ramas cu un fel de antipatie de anarhist contra sergentilor de oras; semnalele lor ma arunca intr-o melancolie foarte neplacuta.


Suficiente sau nu aceste titluri ale mele, fata cu titlurile literare si special teatrale ale onor. mei predecesori - am fost numit.
indata ce am venit la teatru director am descoperit, afara de cele gasite de d. inspector financiar Constantinescu, niste greseli de administrare, din care cea mai slaba s-ar numi patenta incapacitate, iar cele mai grave se numesc delapidare, abuz de incredere si furt.
Cand un om insarcinat sa manuiasca bani publici ia din acei bani si-i intrebuinteaza pentru nevoile sale particulare, se numeste delapidator, cand un om subtilizeaza o valoare ce i s-a incredintat si cauta sa nu dea seama de ea, se numeste abuza tor de incredere, si acela care isi insuseste dintr-o casa de fier o suma a altcuiva anume se numeste hot. Nu e asa?
Cum se numeste acum acela ce, fiind mai mare peste necredinciosul depozitar, il ingaduie indelunga vreme, ani intregi, sa exercite aceste industrii? Acela, mai-marele, se numeste in mai multe feluri, dupa motivele diverse ale ingaduielii sale: daca cu stiinta, complice; daca din nebagare de seama, negligent; daca din incredere oarba, prea din cale-afara naiv; daca din nepricepere, incapabil - in toate cazurile si dansul e foarte vinovat.
Dar numai atata am gasit eu la teatru?
Dar risipele? dar favorurile? dar incapacitatea profesionala? dar trandavia, despretul datoriei, lipsa de disciplina, de ordine si de autoritate, duse pana la cea mai complecta anarhie? As putea da interesante amanunte publicului friand de de-alde astea, dar i le rezerv pentru la vreme.
O sa-mi ziceti insa ca nu e frumos ce fac eu acuma, ca nu e bine sa mai acuz pe niste oameni deja osanditi si executati, ca e de prisos sa mai denunt si combat o sistema deja rasturnata. Asa ar fi, daca acea sistema n-ar gasi inca interesati care sa o regrete si daca acei executati s-ar astampara si m-ar ingadui pe mine, care pana acuma n-.am facut nici bine, nici rau, sa incep macar a face ceva. Sa incep a lucra si apoi sa ma critice, fie chiar nevolnicii si raufacatorii; dar sa-mi dea pace sa incep. A critica si invinovati chiar pe nedrept lucrarea cuiva mai merge; dar a-l sfasia cand d-abia se pregateste a lucra, asta este culmea lipsei de spirit. Nedrept, bine! dar stupid asta e rau!

Caci ia sa vedem ce este aceasta furtuna contra mea, aceasta goana al carei scop se vede cat de colo a fi sa nu pot cu nici incepe lucrul.
De la oameni din randul publicului impartial sa vie aceasta? Nu de crezut. Eu publicului nu pot indeajuns sa-i multumesc de cat m-a incurajat si de cate simpatii, poate prea calde in raport cu meritele mele reale, mi-a acordat ca autor dramatic, ca om de teatru adica.
Goana aceasta aci ia forma machinatiilor si zgomotelor surde, a barfelilor triviale, a denuntarilor maloneste,a scrisorilor anonime pline de injuraturi si de amenintari de atacuri cu mana armata; aci se traduce apoi in notite de gazeta brodate cu impunsaturi nervoase adesea puerile, in informatii nascocite si absurde, in injurii brutale chiar. De unde sa fi pornind toata aceasta campanie?
Eu am cuvinte sa banuiesc ca ea vine de la aceia cari s-au dus, aliati, poate, cu aceia cari ar fi vrut sa vie. La acestia apoi se mai aliaza poate si cateva persoane (din fericire putine la numar) cari, prin caderea sistemei vechi de dezordine si gheseftarie - scuzati-mi acest termen, nu gasesc altul mai propriu - sunt puse in neputinta de a-si mai realiza in teatru castiguri nedrepte si arbitrare, sau a-si mai face micile capritii personale. Aceste persoane ma acuza cel putin mai precis decat cei dantai: barbatii spun ca merg cu spiritul de stricteta la datorie si de ordine pana la asprime; femeile - ca nu sunt destul de politicos si de galant. E natural sa li se para astfel unor deprinsi prea mult cu vechea sistema. Dupa dezordine - intrarea prea brusca pe calea ordinii, dupa indelunga anarhie - restabilirea autoritatii normale fac efect aspru, efect ce de aminteri il face orice reactiune in sensul bun al cuvantului; deocamdata cam doare, ce e drept, da face pe urma bine. Asa se intampla si cu copiii prea mult rasfatati acasa cand dau de ordinea severa a scoalei regulate.
Dar aceasta stricteta mi-o impun si mie insumi, tocmai pentru ca sa n-aiba nimeni incotro. Intru dimineata la opt ceasuri in teatru lucrez in biurou pana la 11; la 11 precise trec in sala probelor, unde dirijez cu regizorul, d. Gusty, repetitia pana la 3 d.a. De la 3 pana la 6 teatrul e inchis, avem o pauza. La 6 precise, nici un minut mai tarziu, sunt in sala probelor, unde lucrez cu cea mai amanuntita luare-aminte la pregatirea spectacolelor. Viu cel dantai in teatru si ies cel din urma, cand s-a sfarsit repetitia de seara, la 10 ceasuri.
Oamenii de serviciu si artistii pot sa atesteze despre aceasta.
Iata ca munca materiala.

Acuma, de priceput, ce sa zic? Omul e om, si nu-mi vine a zice tocmai ca nu ma pricep la a alege, ba la nevoie chiar a face o piesa de teatru, a o pune in scena, a conduce personalul artistic
Dar, in sfarsit, astea le va vedea publicul impartial, se intelege ca vorbesc aci de publicul care plateste, nu de publicul care vine gratis la teatru. Acela va judeca la iarna daca am stiut organiza aparatul, dupa cum acesta va functiona.
Cu multa emotiune, se intelege, astept judecata publica, dar nu tocmai lipsit de incredere.
Teatrul - oricat le-ar parea de rau unora de aceasta - se va deschide dar ca de obicei la 1 octomvrie. Nu suntem inca fixati cu care piesa vom incepe; e probabil, insa, ca vom incepe ori cu Agaki Flutur, comedie in 3 acte de d. Alecsandri, rolul principal tinut de d. Anestin, sau cu Regele Lear, tragedie in 5 acte de Shakespeare, rolul principal d. 1. Petrescu.
Dupa acestea vor urma, pe rand: Manevrele de toamna. Toti pentru unul si unul pentru toti, Politica/e/e, Adevar, dar cu masura, Trei palarii, Oaia ratacita, Femeile noastre, comedii; Macbeth, Pascal Fargeau, Bastardul, Fiica d-lui Fabritiu, tragedii si drame; poate si Visid unei nopti de vara, cu muzica lui Mendelssohn, redusa, se intelege, intr-un mod rational la proportiile mijloacelor noastre; iar mai tarziu, pe langa altele, si o comedie noua de subscrisul, la care acuma chiar lucrez. Stagiunea se va inchide ca de regula intre 1 aprilie si 1 mai.
Sa nu uit a spune un lucru. E adevarat ca - din cauze neatarnate de vointa directiunii, si chiar nici de vointa d-lor proprie - vreo doi-trei artisti buni ne lipsesc in anul acesta. La aceasta regretabila imprejurare, directia a cautat sa remedieze luand alti artisti de deosebite genuri, dar tot asa de cunoscuti ca buni, pe cari publicul dorea de mult sa-i vaza pe scena Teatrului National; e destul sa pomenim de dd. Anestin si Hagiescu. Afara de asta, directia a cautat sa intrebuinteze mai bine ca in trecut niste talente marcante, ce pana acuma stateau cam prea ascunse in umbra rolelor de a doua mana. Astfel, in stagiunea aceasta, d. Petrescu - care a jucat anii trecuti asa de bine pe Macduff in Macbeth, pe Actorul in Hamlet, pe batranul Moor in Briganzii - va juca pe regele Lear, pe Fabriciu si pe Pascal Fargeau si alte prime roluri forti.
Cunoscatorii de teatru si in general publicul amator vor intelege cat e de avantajoasa aceasta sistema de a da drumul tutulor talentelor sa-si faca evolutia complecta.

Asadar, ne-am inteles? N-aiba nimeni grije, si mai cu seama cei ce nu o au sincera, ca teatrul nu va merge.
Un confrate al dv. ma inghimpa mai deunazi cu o informatie, in care spunea cum ca s-ar putea prea bine ca teatrul nici sa nu mai inceapa. Aceasta nu o stia d-sa din proprie cercetare, nu; i-o spusese un amic al d-sale, care, zice d-sa, este „un barbat competinte"; cine o fi acel barbat competinte nu putem nici macar banui, de vreme ce, slava Domnului! care dintre noi toti, cetatenii regatului, nu are „un amic" si nu este un „barbat competinte"?
Aceasta informatie este - cum sa zic mai bine? - o nerozie rautacioasa sau o rautate neroada? fiindca cine inventeaza tendentios asa absurditati nu poti sti ce e mai mult - rau ori nerod. Oricum ar fi, insa, nerod ori rau, putin importa, daca o data amicul d-sale afirma ca d-sa este un barbat competinte. Pe acesta indeosebi il invitam, cu tot respectul ce se datoreste unui „barbat competinte" ca d-sa, a veni macar la deschiderea si inchiderea stagiunii noastre.
Sfarsesc.
M-am crezut dator sa fac asta intampinare dintr-o singura data la tot ce s-a spus si soptit pe socoteala teatrului si a mea. Nu am scapat din gand pe nici unul dintre rauvoitorii mei; fiecare, sper, isi va gasi aci sirul care-l priveste; nu crez ca vreunul sa se poata indoi ca am facut nepoliteta de a-l uita.
La orisice s-ar mai spune sau sopti de aci incolo, voi raspunde tocmai la primavara, dupa inchiderea stagiunii, caci acuma sunt prea ocupat cu afacerile teatrului, nu am vreme de pierdut cu polemice si cancanuri.
Dati-mi voie sa va multumesc, iubite confrate, de ospitalitatea gratioasa cu care mi-ati acordat acest loc in coloanele dv. si sa va strang mana cu toata stima.




Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Scrisoare pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.





Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate





Copyright 2020 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani