Padurea fantastica de Constantin Nisipeanu In dimineata asta dominata de farul albastru al cerului o fata cu trupul de frunze nespus de frumoasa trecea agale printr-o padure fantastica cu arbori de carne si cu arbori de piatra si fata mirosea a lemn de santal si a departari
La amiaza
Viata se zbate intre vis si realitate
Luminile ies din ape
Si-mpodobesc lumea cu fluturi
Ganduri in flacari se-nalta spre soare
Apoi cad in valuri mari de mit
Peste campiile de trestii sovaitoare
Nu l-au gasit pe Dumnezeu
La amiaza
Curcubeul isi schimba culorile
Si cine intarzie
Nu va mai ajunge
Pune poezia Amiaza pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.