In nirvana de Ion Luca Caragiale Sunt peste douazeci de ani de-atunci. Locuiam intr-o casa unde trasese in gazda un actor, vara director de teatru in provincie. Stagiunea migrarii actorilor se sfarsise: era toamna, si aceste pasari calatoare se-ntorceau pe la cuiburile lor.
Cel ce doarme cu capul pe sarma
N-are nimic de invatat
De la un filozof
Ce doarme in pat
*
Cine a impartit dragostea
In trup si suflet
N-a vazut taina ce le uneste
*
Fiindca nimeni nu plange
Cand te nasti
Plangi tu singur
*
Nu va fie teama
De sfarsitul lumii
Mortii sunt cu noi
*
Adevarul nu-i democratie
El este o rana ontologica
Precum margaritarul
*
Intelepciunea spune un cuvant
Apoi te lasa sa gandesti
Prostia vorbeste
*
Rasaritul si Apusul
Nu sunt decat nascociri omenesti
Soarele habar n-are de asta
*
Optimistii dorm cu ochii deschisi
Si privesc cu ei inchisi
Cum sa nu fie veseli
*
Viata de apoi
Nu ma intereseaza
Mi-a fost de ajuns asta
*
Adevarul este fructul
Ce se coace in abis
In gradina
Se coc minciunile
*
Dreptatea este gura
Ce se hraneste cu radacini amare
Cu cele dulci
Se hranesc vorbele goale
*
Mediocrii traiesc in realitate
Geniile in timp
Spun adevarul
Si raman singuri la masa
Pune poezia Ganduri pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.