Frumoasa mea necunoscuta, cu ochi satanici de Irod,
Cu parul despletit in doua, taman ca Cleo de Merode,
Cind te-am zarit intiia oara, gatita-n rosu-aprins, pe pod,
Ca-ntr-o estampa colorata, domnita unui Voievod,
Simtit-am inima-nghetata si-n git, infipt adinc, un nod.
Ah ! Unde esti, ispititoareo, n-ai mila tu de-un biet rapsod
Ursit, pe lira lui de aur, sa-si cinte propriul sau prohod.
Cersindu-mi zilnic piinea neagra, pe strazile pline de glod,
De-as sti ca esti romantioasa te-as cuceri-n acelasi mod
Cum cucerit-a Dahomeyul teribilul general Dodds
Si-apoi cintindu-ti frumusetea dupa acelasi calapod
Cum ti-ar mai fi cintat-o-n versuri, poate si-un alt sarman nerod,
Fara sa ma mai tem ca prostul, de ce scrie-n penalul Cod,
De procurorul Hamangiul sau de cumplitul esafod,
Te-as duce he, he, he ! departe, tocmai la Nijni-Novgorod,
Unde te-as proclama Regina iar eu, umilul tau aprod
Si-n schimb, eu te-as ruga o noapte sa-mi vii gatita in capod
Ca sa petrecem impreuna, - cum vine vorba - mai comod !
|