Despartirea

Vezi toate poeziile poetului




Luase de pe masa si oalele si blidul,
Maria-ngrijorata ca nu manca Isus,
Si la lumina serii se zugravea pe zidul
Cel alb, in negru, crucea ferestrei din apus.
Incununat sta fiul de cea din urma raza
A soarelui, si fruntea ii sangera ca-n spini,
Tacea tacea si maica lui, care nu cuteaza
— Taranca — sa-l intrebe si-i varsa numai vin.
Vin rubiniu cu sange curat umplu paharul
Si pita aurita ii scoate din cuptor —
Dar fiul, trist zambindu-i, stiindu-le amarul,
Cu mana le da-n laturi si spune: — ”Maine-n zori,
Maicuta, sa ceri popii asina cea mai slaba —
La tatal meu din ceruri ma duc, tu sa ma lasi”.
Si maica — o taranca — oftand din greu,
se-ntreaba
De ce si-a dat copilul cu domnii la oras.


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Despartirea pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani