Mormantul

Vezi toate poeziile poetului




De n-ar fi muschiul crucii, vedeam un pat de flori
Gatit sub bolta verde si vie a padurii.
Ai adormit in raiul din slovele scripturii,
Tu, ce-odihnesti la umbra de codri soptitori.
Te-ai cununat cu moartea ca-n basmul Mioritei,
Pastorule de oameni, bunicule! Acum
Esti zumzet de albine si-mprastiat parfum
In via imbatata de inflorirea vitei.
Te-a biruit pamantul, dar l-ai insufletit
Si l-a patruns iubirea-ti de tara, ca seminta.
Stejarilor prieteni le-ai daruit fiinta
Si sangele, ce curge cu seva infratit.
Orice copac din juru-mi il simt ca mi-e parinte,
Cu cea din urma iarba de mult am legamant.
De dincolo de oameni, de timp si de mormant,
Un ram se-apleaca tainic sa ma binecuvinte.


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Mormantul pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani