Oblonul

Vezi toate poeziile poetului




Cand pentru mine ceasul de somn batuse iar,
Cand lampa din odaia copilului iesise,
Lasandu-ma in umbra obloanelor inchise,
Ducand cu dansa ziua cu chip familiar,
Cand, singur pe al noptii necunoscut hotar,
Simteam — cu ce durere! — ca tot ma parasise
Si adormeam departe de ce avusem, mi se
Umpleau de lacrimi ochii si pieptul de amar.
Dar ma trezeam deodata zambind in dimineata,
Caci, deschizand oblonul, parintii mei c-un semn
Imi daruiau o lume de-azur si de verdeata.
Azi ma gandesc la noaptea cosciugului de lemn,
La tatal meu din ceruri, la mana ce-o sa vie
Sa-mi dea, crapand mormantul, lumina pe vecie.


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Oblonul pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani