Odihna tatii

Vezi toate poeziile poetului




Bunicul meu aicea se odihnea odata.
Pe banca de lemn rustic asaza-te si tu,
Fetita mea, pe locul in care-n vremi statu
Si mama — o fetita ca tine — cu-al ei tata.
Priveste dealul unde trairam in trecut,
Si capul drag pe bratu-mi proptit, asa, ti-l lasa.


Incape toata via si vechea noastra casa
In sufletul tau tanar din alte vremi facut.
Departe pe zavoaie un tren isi pierde fumul
Ca o naframa care se schimba-n porumbei
Nu fumul, viata piere — si pasii mei mai grei,
Ecou de-acum, urmeaza pe-ai tai usori pe drumul
Pe care si bunicul cu mama-mea venea.
N-auzi cum suna pasii lor de odinioara?
Pe sub castanul mare, in seara ce coboara,
Sa-i asteptam sa vie cu noi, fetita mea.



Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Odihna tatii pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani