Pentru tatal meu Ion E. Vatamanu
Iti odihneste fruntea pe-acesti cocori ce pleaca,
Eu sa ma uit la tine si la cocori oleaca.
Caci vremea ta si-a lor se face-asa de-aproape,
Ca-n clipa dintre voi nimic nu mai incape.
Oglinda sus cuprinde intregul chip al tau,
In fiecare gand sa te arati c-un zeu,
De parca vesnicia isi manca astazi norii,
Sub care-acum razbat in toamna lor cocorii.
Iti daruieste ora, odihna si ardoarea,
Cu savarsirea toata masoara-ti sarbatoarea,
Pe bratu-ntins cand steaua razele-si inclina,
Cu fr untea pe aripa sa intri-asa-n lumina.
|