Tudora

Vezi toate poeziile poetului




Nesmerita fire Tudora!
Din sat n-a iesit niciodata.
Femeie din soiul acelei femei
Sora cu taina,
Sora cu steaua,
Sora cu vorbele ei.
Nesmerita fire Tudora!
Vrajitoarea satului nostru,
Talmacitoarea de vise.
Ziua vrajea cu obloanele-nchise,
Noaptea dor mea cu luminile-aprinse,

Iar satul vorbea ca Tudora
Are-un beci de strigoi
Si-o camara bucsita cu moroi,
C-acestia-s sufletele copiilor ei,
Ce noaptea in sat, de sfantul Andrei,
Cearca la porti, dar fug inapoi,
Cand dau de gust de usturoi.
Nesmerita fire Tudora!
Vrajitoarea satului nostru,
Talmacitoarea de vise.
Cei cu nevoia veneau sa-i arate
Cioburile soartei.
Si veneau femei insarcinate
Si fete nemaritate,
Copii schiloditi,
Barbati nenorociti.
Care se plangea
ca-l roade-ntr-o mana,
Care n-avea apa-n fantana.
Care vroia fata, care baiet,
Care se descanta de speriet.
Care n-avea rod pe ogor,
Care avea-n suflet un dor,
Care se descanta de betie,
Care de feciorelnicie.

Unii isi cautau leacul,
Altii pe dracul,
Dar ea-i asculta, li se uita in ochi,
Ii da la agheasma, ii cata la boghi.
Pe care-l indemna sa scuipe de trei
ori peste umar ul dre pt,
Pe care-l freca pe sub piept.
Unora le spunea din gura,
Altora le da sa beie fiertura
Pe la miezul noptii, in plina luna
Zeama de matraguna,
Sau dimineata, in zori
Zeama de orz, fiarta de trei ori,
Bur uiene nepiscate de r usaliile sterpe
Sau niste ierburi ieftine.
Cine intra cu ochii plansi,
Lacrima in vraful de carbuni stinsi.
Cine se vrajea la focul din vatra,
Arunca pe jaratic
Cate-un bot de aluat, dospit in covata
Nesmerita fire Tudora!
Vrajitoarea satului nostru,
Talmacitoarea de vise.
Iar cine visa,
Alerga peste ziua la ea,
Si ea sfatuia ce inseamna
Cand visezi pomi infloriti toamna.
Daca-n vis ingeri s-asaza pe poarta,

Te cheama la ea vreo r uda moarta,
Iar daca te vezi pe-un cal pintenog,
Cineva-n familie va ramane olog.
Daca-n vis zbori pe sus vara,
Peste campul in clai,
Va da pieritu-n cobai,
Si vor pieri iarna animalele mari,
Daca visezi ca periezi armasari.
Iar cand maturi o casa curata,
N-astepta nici o roada
Si n-astepta fericire in casa,
Daca te visezi c-un bogat la masa
Nesmerita fire Tudora!
Vrajitoarea satului nostru,
Talmacitoarea de vise.
De era si se izbandea,
Mai treceau pe la ea.
De era si nu se izbandea,
Pentr u viata ei se ruga.
Cine stie ce fiinta pe lume
Era si Tudora?!
Atat se stia:
E-o femeie din soiul acelei femei
Sora cu taina,
Sora cu steaua,
Sora cu vorbele ei.

Comentarii

Nume (obligatoriu):



Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Tudora pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani