|  | 
                    
                      |  | 
                    
                    
                    
                      | Un vis se pierde-n asfintit E al vieti mele vis ce a murit
 Sub soarele alb ce a apus
 Atat de repede-n amurg
 
 
 In departare doar o raza blanda
 Se mai intrevede printre norii albi plapanzi
 E luna noptii ce a ajuns
 Sa lumineze cararea timpului
 
 
 Ce sa pierdut fugind descult
 Printre stele in departarii senine
 Atat de scurta si trista
 E stralucirea noastra pe pamant
 
 
 Si ca norii dusi de vant
 Ne pierdem imuabil in vesnica uitare
 Si tot ce-n lumea asta va ramane
 Va fi o strofa stearsa de poezie
 
 
 Fara inteles si alba
 Uitata sus in cimitir pe frontspiciul
 Gri al unui mormant rece de marmura
 Un vis inca mai traieste si fuge
 
 
 Prin iarba zambitor spre lumea
 Ce am lasat-o in urma
 Caci nu regret nimic din ce a fost
 Plec lasandu-va in dar
 
 
 Si vise si sperante
 Si sper ca uitarii voi sa dati
 Ca am fost si eu odata
 Un om in lumea voastra.
 | 
                   
                    
                      | Pune poezia Epitaf pe pagina ta
 Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
 
 
 
 Poezii despre:
 
 
 | 
                    
                      | 
 |