Excelsior

Vezi toate poeziile poetului



Iubita mea, acuma suntem, cum vezi prea bine,
Aproape doua umbre zdrobite de amor,
Nu te induri o clipa sa te desparti de mine,
Si eu sunt ca si tine, m-ai cunoscut prea bine,
Dar te-ai gindit vreodata ca si amantii mor ?

Stii tu ce vom ajunge a doua zi de moarte ?
Sau crezi ca ne vom duce ca orice muritori ?
Nu crezi tu ca iubirea isi are alta soarta,
Ca viata-adevarata se capata prin moarte ?
Sau crezi ca ne ajunge mormintele cu flori !

In noaptea azurata, sub albul clar de luna,
Vom fi ca doua flacari, coloare de apus,
Ce, cit mai sus se-nalta, mai tare se-mpreuna,
Iar cei din urma noastra, cu ochii tinta-n luna,
Vor plinge-a noastra fuga, cu mina dreapta-n sus !


Atunci, asa cum stie, puternica natura
Va contura in clarul stelar, incet-incet,
Din mine un arhanghel in stravezie-armura,
Din tine cea mai sfinta angelica faptura,
Cu paru-n vint, cu haina de-un purpur violet.

Va fi a noastra fuga un dor de vesnicie,
Un vis de fericire, atita de nespus,
Ca va cadea din stele o dulce armonie,
Si-al cerului parinte, invins de duiosie,
Ne va striga din raze : "Mai sus, mai sus, mai sus !"

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Excelsior pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani