| Lasa-ma cerule sa rad pe spate: Mi-au gadilat inima frunzise varsate.
 Livada rece, ninsori ce scuturi,
 Nu ma lasa sa dorm somn cu fluturi.
 Ceara ce picuri de sus, din padure,
 Sparge-te, gala, de degete dure
 Ca seara sa bata-n cetate la poarta
 Cu sumbri soldati desenati ca pe harta.
 Sa tremure verzi jumatati de vapaie
 Aprinse nostalgic in ochi de tramvaie
 Si zgomot de turturi sa cada pe strada
 Rotind amintiri de Craciun cu zapada.
 Opreste-te. Uite, e usa deschisa,
 Ne cheama lucarne prin conuri de tisa,
 La crestete, masa imensa asteapta,
 Cu cate un tacam sub lumina coapta,
 Prelung sa taiem pagurii adusi
 Din Africi, de cafri in frac si manusi,
 Meduzele roze gatite cu cimbru
 Cu fructe de mare pe spata de zimbru,
 In sos ecumenic, anguile cu tic,
 Calmari ingropati, violet, in aspic
 Si alte, din marea Japoniei, feluri
 Cu turme de sepii gonind in cerneluri.
 
 Lumina o scade la pragul ei verde
 Si-nfige cutitul adanc in lacherde.
 
 |