Asculta tu un cuvant, asculta ce banuiesc despre lucruri.   Cat tin hotarele ele ne-ncearca, ne impresoara, ne iscodesc.   Suntem imprejmuiti de atotstiutoarele. 
Ne sunt acoperite viata si patima.   Lucrurile insa, ele ne stiu.   Ia aminte: drumul ne stie secretele tinte, vantul cunoaste cat de sarata e lacrima. 
Prin suferinti, dintr-un loc intr-altul, prin 
arderi ne purtam indoielnica firea.   Noi ne cunoastem doar golul, aleanul.   Lucrurile ne ghicesc implinirea. 
inaintaram - pana-n zapezi, prin amara 
vreme, si inca nu stim ca iubim. 
Dar apa, dar apa in care de sus 
de pe pod ne-oglindim, o stie de asta-vara. 
 |