Brumar

Vezi toate poeziile poetului



in cumpana cu tot ce-a fost, pe-o dara de
lumina, inaintam prin foi, prin aur ravasit, prin bruma
fina. in nestire, ici si colo, manile ne umbla prin cupele de flori, prin cele de pe urma.
De n-ar fi fost zadarnicit de-un crud brumar, polenul ar mai fi putut sa fie inca - jar.
Si umbrele ni le vedem, in spatiul fara
prisacar, deodata nefiresc crescute printre lemne in rariste cazand, ca pe cadranul plin de
semne al unui ornic alb solar.
Albinele mai au o zi in toamna, pe afar' si-n cosnitele impletite din nuiele, o zi mai au cand trebuie sa-nvete anevoioasa toata arta, mestesugul mut de a pastra-nauntru pentru ele ardoarea verii ce-a trecut.
Ne sfasie pe amandoi un zumzet lung in aer
falnic, ne doare-albastrul.
La noapte-i ceasul hotarat coroanele sa cada, surd si dintr-o data, din copaci, cutremurand meridianele c-un
jalnic mulcom fosnet.


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Brumar pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani