Sa lasi in urma o iarna cu viscole,
cu tenebre si suferinti, e usor,
o, cat de usor, cand in martie
auzi, prin frunze uscate, mari osteneli,
un carabus de aur
facandu-si drum in lumina.
Ce sunet stiut! Cand genele-n noapte se zbat
lacrimand pe perna de canepa,
totul s-aude la fel.
|