Monolog - nebanuitele trepte

Vezi toate poeziile poetului



Saluta tu - anul! Rastoarn-apoi brazda
si-ntinde-o visand pana-n soare rasare.
In palma ta rodul cadea-va deplinul,
cum cade la capat de vraja - aminul.

Izvoarele toate si focul, trabantii,
ii poarta deasupra, in mana, Inaltul.
Adauga tu pasului numai increderea,
evlavia, grija si saltul.

Saluta tu - anul! Largeste-ti fiinta si peste
cea margine cruda care te curma.
Vezi, pulberea pragului tine de tine
la fel ca si sfera si luna, din urma.

Sporeste-ti cantarea precum se cuvine,
da ceasului intelepciunea ce-o ai.
Norocul de aur, visatul, sub stresini
ti-1 daruie sarpele casei si zeii din plai.

a1942i



Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Monolog - nebanuitele trepte pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani