Vedenie dantesca

Vezi toate poeziile poetului
[1951]



Un cer senin de amplu iunie prin veac
si-a-nfiintat azurul nefiintei
in cestalalt taram, al suferintei,
si cata-n ceas a fi durerii mele leac.
Sa uit ca suntem robii negrei ere,
sa uit de jale, cazne, de tenebrele
din inima, de tot ce crunt in preajma e
zboara doi fluturi, doua giuvaere,
peste oras purtati de-o adiere.
inchis in ast infern terestru de n-as fi,
indragostitii fluturi nu mi-ar aminti
de altii, de
Francesca de la
Rimini,
de
Paolo, cari au fost purtati si ei candva
de-un vant prin iad si de-o betie-a semenea.


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Vedenie dantesca pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani