In van cata-veti ramuri de laur azi,  
In van cata-veti mandre simtiri in piept.  
Viermele vremilor roade-n noi.  
Caci nu-i iubire, ura d-asemeni nu-i  
Si ce ramase umbra simtirei e:  
Neteda, palida, ca si ea.  
Nu e antica furie-a lui Achile,  
Nu este Nestor blandul-cuvantator.  
Tarana-i azi, si nimic mai mult.  
Si unde-i Roma, doamna a lumii-ntregi,  
Si unde-s astazi vechii si marii cezari?  
Unde e astazi marirea ta?  
Chiar papii mandri cu trei coroane-n cap,  
Pastori de natii cu stramba carja-n maini,  
Pulbere sunt chiar vii fiind.  
Caci nu saruta regii piciorul lor,  
Toate trecura:  
Murmura lumii  
Aprigul Ajax  
Tibrule galben,  
Pulbere-s astazi.  
Caci nu se-nchina lumea la glas de sfant.  
Semnele tainei  
Mute raman si ii fac de ras. 
 
Chiar tronul papei azi ca o scena e  
Si el isi face mutrele lui plangand.  
Hohotul lumii  
Lumii intregi ii raspunde-atunci.  
Caci nu-i s-ardice boltile de granit,  
Un Michel-Angelo nu-i sa faca iar  
Ziua din urma.  
Templele vechie pustie raman.  
Sa-nvie panza, Rafael astazi nu-i.  
Nu-nvie dalta-n mainile cele noi.  
Moarta ramane  
Marmura grea sub ochiul mort.  
In van cata-veti ramuri de laur azi,  
In van cata-veti mandre simtiri in piept.  
Toate trecura:  
Viermele vremilor roade-n noi. 
 |