| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Haosul insusi de Elena Stefoi Trece latul prin ultimul anotimp. Aceasta fiara a vorbit, ucide-o sau zboara mai iute. Haosul insusi imi cauta bratele. Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
O calarire in zori
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Mihai Eminescu
|
|||
|
|
|||
|
A noptii gigantica umbra usoara, Purtata de vant, Se-ncovoaie tainic, se leagana, zboara Din aripi batand. Roz-alb-aurora, cu bucle de aur Sclipinde-n rubin, Revarsa din ochii-i de lacrimi tezaur Pe-al florilor san; Raspande suflarea narciselor albe Balsamu-i divin, Si Chloris din roze isi pune la salbe Pe fruntea-i de crin; Iar raul suspina de blanda-i durere Poetic murmur, Pe-oglinda-i de unde rasfrange-n tacere Fantastic purpur; Si pasarea canta suspine-imitanda Un cantec de-amor, Ecou-i raspunde cu vocea-i vuinda La plansu-i de dor. Pe camp se vad doua fiinte usoare Saltande pe-un cal, Pe care le-ncinge de flutura-n boare Subtire voal; Ca Eol, ce zboara prin valuri si tipa, Fugarul usor Necheaza, s-arunca de spinteca-n pripa Al negurei flor, O dalba fecioara adoarme pe sanul De-un june frumos, Astfel cum dormita oftarea, suspinul In cantul duios; Iar talia-i nalta, gingasa, subtire Se mladie-n vant, Si negrele-i bucle ondoala-n zefire, Sclipesc fluturand. I-adoarme pe sanu-i, se leagana-n brate In tandre visari; Pe cand ca profume pe blanda ei fata Plutesc sarutari. Iar aeru-n munte, in vale vibreaza De tainici oftari; Caci junele astfel din pieptu-i ofteaza In dalbe cantari: “Ah! asculta, mandrulita, Dragulita, Soapta-mi blanda de amor, Sa-ti cant dulce, dulce tainic, Cantul jalnic Ce-ti cantam adeseori. De-ai fi, draga, zefir dulce, Care duce Cu-al sau murmur frunze, flori, As fi frunza, as fi floare. As zburare Pe-al tau san gemand de dor; De-ai fi noapte,-as fi lumina, Blanda, lina, Te-as cuprinde c-un suspin; Si in nunta de iubire, In unire, Naste-am zorii de rubin; De-as fi, mandra, rausorul, Care dorul Si-l confie campului, Ti-as spala c-o sarutare, Murmurare, Crinii albi ai sanului!” Ca Eol, ce zboara prin valuri si tipa, Fugarul usor Necheaza, s-arunca de spinteca-n pripa Al negurei flor; Vergina il strange pe-amantu-i mai tare La sanu-i de crin, Si fata-si ascunde l-a lui sarutare In par ebenin. Iar Eco isi rade de blandele plangeri, De junii amanti, Si raul repeta ca cantul de ingeri In repede dant: “De-as fi, mandra, rausorul, Care dorul Si-l confie campului, Ti-as spala c-o sarutare, Murmurare, Crinii albi ai sanului!” |
|||
Pune poezia O calarire in zori pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |