| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Pamantul si calitatile lui bune de Gabriela Melinescu Pe tine lucesc valorile tuturor lucrurilor. Cuvintele te contempla cu memoria unei stiinte divine. Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Povestea teiului
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Mihai Eminescu
|
|||
|
|
|||
|
— Blanca, stii ca din iubire Far’ de lege te-ai nascut; Am jurat de la-nceput Pe Hristos sa-l iei de mire! Imbracandu-te-n vesmantu-i, Lepadand viata lumii, Vei spasi gresala mumii Si-de-o crima tu ma mantui. — Traiul lumii, draga tata, Cine vor, aceia lese-l, Dara sufletul mi-e vesel, Tineretea luminata; Dantul, muzica, padurea, Pe acestea le-ndragii, Nu chiliile pustii Unde plangi, gandind aiurea! — Stiu mai bine ce-ti prieste, Cum am spus, asa ramane; Pentru drumul cel de maine De cu azi te pregateste! Mana Ea la ochi si-o tine, Toate mintile-si aduna, Sa ia lumea-n cap, nebuna, Parc-atata-i mai ramane. Calu-i alb, un bun tovaras, Inseuat asteapt-afara, Ea picioru-l pune-n scara Si la codru pleaca iarasi. Sara vine din arinisti, Cu miroase o imbata, Cerul stelele-si arata, Solii dulci ai lungii linisti. Dar prin codri ea patrunde Langa teiul vechi si sfant, Ce cu flori pan-in pamant Un izvor vrajit ascunde. Inganat de glas de ape Cant-un corn cu-nduiosare Tot mai tare si mai tare, Mai aproape, mai aproape; Iar izvorul, prins de vraja, Rasarea, sunand din valuri — Sus in codri de pe dealuri Luna blanda tine straja. — Ca din farmec Ea tresare, Si privind uimita-n laturi, Vede-un tanar chiar alaturi, Pe-un cal negru e calare Oare ochii ei o mint, Sau aievea-i, adevaru-i? Flori de tei el are-n paru-i Si la sold un corn de-argint. Ea privi atunci in jos, Trece mana pe la tample, Iara inima-i se imple De un farmec dureros. El se da tot mai aproape Si cersea copilareste; Al ei suflet se rapeste De inchide-a ei pleoape. Cu o mana il respinge, Dar se simte prinsa-n brate, De-o durere, de-o dulceata Pieptul, inima-i se strange. Ar striga si nu se-ndura, Capu-i cade pe-a lui umar, Sarutari fara de numar El ii soarbe de pe gura; O desmiarda s-o intreaba, Iar ea fata si-o ascunde, Si asa de-ncet raspunde Cu o voce dulce, slaba. Tot alaturi calaresc, Nu au grija nimanuia, Si de dragi unul altuia Ei din ochi se prapadesc; Se tot duc, se duc mereu, Trec in umbra, pier in vale, Iara cornul plin de jale Suna dulce, suna greu. Blandu-i sunet se imparte Peste vai imprastiet, Mai incet, tot mai incet, Mai departe mai departe Sus in brazii de pe dealuri Luna-n urma tine straja, Iar izvorul, prins de vraja, Rasarea sunand din valuri. |
|||
Pune poezia Povestea teiului pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2025 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |