Poeziile.com - Home

 Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romanePoezii frumoase pe temePoeti membri ai clubului poetilor tineriPoeziile mele


 
Poetul zilei
Gheorghe Chivu
(1912 - 1986)

1 Poezii

Poezia de azi

Ninge
de George Gregorian
De aseara ninge Tace tot si ninge
C-un tremur infinit, exasperant.
Orasu-n blocuri, a cazut ca in neant

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

   
Cautare avansata



































Vasilie - finul lui dumnezeu

Vezi toate poeziile poetului
(fragment)






Poveste, poveste, cuvant de poveste in ast' sara la noi soseste, pe un pai de sacara, sa te tin de vorba si ast' sara.
Era un om - asa era el de cu putere ca, sa iertati de cuvantul cel prost, cati copii se nastea el ii boteza, cati flacai se-nsura el ii cununa. S-avea o fata s-un baiet. Fata asa era de frumoasa de la soare (te puteai uita, dar la dansa ba). Toti imparatii din lume au cerut-o, dar nici vrea ea sa se duca, nici tata-sau nu vrea s-o dea. Pe aceea vreme imbla Sf. Petrea si D-zeu pe pamant. Fiindca facuse minuni, in urma imbla si necuratul - cruce de aur in casa. Ajungand la omu cela, zice:
— Omule, de ce nu vrei sa mariti fata? o-ntrebat Sf. Petrea.
— Nu vrea fata sa mearga si nu gasesc om potrivit dupa dansa.
— Zi, omule, ca eu ti-oi gasi unu. Necuratul a auzit asta. S-asa au facut un vant, s-au purces fata grea. Acu
rind satul, au inceput a pierde cinstea ce-o avea omul acela, s-intai in sat.
A-nceput sa se mire omul din ce pricina au pierdut el cinstea. Baietul lui i-o us: iaca, tata, din ce pricina. Si omul s-o sfatuit cu mama fetei, s-o prapadeasca din pricina asta. Au tocmit un om s-au pus pe fata-n caruta, s-au zis s-o duca intr-o pustietate si sa-i scoata ochii amandoi, sa-i aduca tatane-sau. Omul a luat-o. Dupa fata se tinea s-un catelus. Ea s-a rugat la om sa-i scoata ochii catelului, s-o lase pe dansa teafara. Ea si-a facut o gropita si bea apa si se hranea, pana ce si peatra manca, asa sa traiesc eu!
Asa au dat D-zeu si Sf. Petrea, ca ea era saraca nevinovata s-au facut un baiet. D-zeu si (Sf. Petrea) au venit s-o vada in pustietatea ei si ea l-a rugat sa-i boteze copilul si i-au zis Vasilie — finul lui Dumnezeu.
Asa cat crestea altu-ntr-un an, el crestea intr-o zi; si D-zeu a rasadit un copac si i-a spus mamei: cand a pute cuprinde copacul sa-l scoata din pamant cu radacini, cu crengi cu tot, atunci sa-i dea drumul sa se duca sa se rasplateasca de dracul. Si copacul cela in trei ani asa s-a facut de gros, cat nu-l puteai cuprinde c-o franghie cat de aici la Dorohoi.
Baietul cand s-o facut mare o-ntrebat:
- Mama, unde-i tata?
Ea i-a spus lui ca nu stie cine-i. Zice:
- Eu ma duc, mama, sa-l caut.
- Te-i duce, dragul mamei, da daca-i pute scoate copacul de aici din pamant. Cum a pus mana l-a scos, cum as scoate eu o radacina de morcov.


I-a facut ma-sa vo cateva malaie si i-o dat o traista si s-o pornit. Iaca c-a ajuns intr-un sat, da el nu vazuse oameni pana atunci. Si i-a venit lui somn si s-o culcat jos lang-o fantana, s-asa i s-o aratat in vis Maica Precista si
i-o zis:
- Baiete, degeaba imbli sa gasesti pe tata-tau, imbla mai bine si-ti cata
norocul.
El se trezeste si se uita spre fantana si vede o fata asa ca de vro 11 ani si
plangea.
- Fata, de ce plangi tu?
- Cum n-oi plange daca m-o pus tata aci, sa ma manance balaurul! (Cum de-i balaurul cela?)
- Toate fetele din sat le mananca si numai eu am mai ramas, - ea era a boierului care tinea satul cela. A spus ca daca n-o mananca si pe dansa, le opreste ploile si starpeste apele, sa moara oamenii de foame.
- Da, zice, mult ai sa sezi, fata, aicia pana ce sa vina balaurul sa te manance?
- Pana mane dimineata.
- Nu stii, este vo satra aici in sat?
Fata l-o indreptat si s-o dus acolo s-o pus sa-i faca un palos, s-asa a venit el acolo (dupa ce i-au facut palosul) d.c. i-au f. pal.*. Si s-au culcat si a zis fata sa se culce langa dansul. S-asa au adormit el de greu incat n-au auzit cand a venit balaurul. Fata s-a trezit si strasnic a-nceput a racni si el nu se trezea, ii furase somnu balaurul. Fata l-a apucat de cap s-a ramas c-un smoc de par in mana, s-asa de tare l-au durut pe dansu, c-au sarit drept in picioare s-o-nceput sa se lupte cu balaurul. Asa s-au luptat ei trei zile si trei nopti incat au facut parau de sange in loc de apa si l-o dovedit. S-o facut tot mari capiti de carne, cum se fac toamna capitele de fan si i-o taiat limba si ochii i-au scos si i-o pus la dansul in chimeriu, s-au lasat pe fata si s-o dus. S-a dus sa vada pe ma-sa ca tare-i era draga. Pe drum s-o intalnit cu mama balaurilor.
- Buna cale, voinice, zice baba.
- Multamesc, matusa.
- Tare te-as intreba, voinicule, de ceva. Nu mi-ai vazut baietul meu cu 12 capete? Strasnic de puternic.
- Da, zice, d-ta cati feciori ai?
- Numai doi!
- Ba eu stiu de feciorul d-tale, l-au omorat un voinic de la curtea boierului cela din sat.
Ea i-a multamit si s-au pornit.
Mai mergand se-ntalneste c-un smau.
- Buna calea, voinicule, de mult te caut si nu te gasesc. Stiu c-ai omorat pe frate-meu, de aceea hai la lupta.
Si s-au luat la lupta. Acesta era cu 24 de capete - strasnic era - si s-a luptat 6 zile si 6 nopti si nu-l putea dovedi.
- Ma rog, lasa-ma, zise smaul si toate avutiile mele ti le dau d-tale.
- Haide-ntai si mi le-i arata si mi le-i da in mana, s-apoi ti-oi da drumul. Asa smaul l-a luat si l-a dus la casele lui.
Asa de multa avere avea el si pietre scumpe avea cat lumina casa, cat de-n-tuneric sa fi fost.
Vasilie finul lui Dumnezeu s-au temut sa-i dea drumul. Au facut un mare poloboc de fer s-au lasat numai o bortita ca sa se rasufle, s-o incuiat usa s-o luat cheia la dansul si celelalte case toate le-au lasat deschise. S-au pornit cu graba la ma-sa.
- Mama, hai de-acum la mine si-i trai. Da nu i-o spus cum au castigat el averea ceea. S-au dus-o acolo la casele smaului s-o rugat-o:
- Mama, in toate casele sa imbli, numai in odaia asta ce-i inchisa sa nu imbli. Ea vo doua saptamani au putut rabda. Pe urma asa a gandit ea in mintea ei. „De ce sa nu ma lase baietul meu sa intru in casa asta?" Si noaptea cand dormea, i-au furat cheia. S-au dus la vanat ca era o frumoasa padure acolo si-n toate zilele el se ducea.
Ea a descuiat usa s-a intrat in casa si smaul vazand ca-i in casa, i-a zis:
- Femeie, da-mi o cofa de apa, ca ti-oi da averea cea mai mare (Trei cofe. Se imfla, plesneste vasul.) Se-nvoieste femeia sa traiasca cu smaul si sa nu-i omoare feciorul.
Se face bolnava. Miere de (ursi). Padure si casa frumoasa.

Cand facuse D-zeu pe lume doi fratini: Sf. Soare si Sf. Luna. Nu mai era lume pe pamant, numai ei doi erau. El au vrut sa se insoare si sa ieie pe sora-sa si s-o dus la D-zeu sa ceara voie s-o ieie. D-zeu n-o vrut. Si el a venit s-a zis:
- Hai, sora, sa ne cununam ca eu nu mai ascult pe D-zeu. Sf. Luna au zis:
- Ma duc eu sa-mi cer voie. Si s-a dus la D-zeu si i-au zis:
- Doamne, de ce nu vrei sa ma ieie frate-meu?
- Nu vreau, ca tu ai sa tii noaptea, si frate-tau are sa tie ziua.
S-asa au luat-o D-zeu si s-o dus si i-au deschis toate portile iadului si ale raiului si i-au spus:
- Daca-i lua pe frate-tau, ai sa sezi in iad, dar daca nu l-ii lua ai sa sezi in rai. Vine ea si-i spune Sfantului Soare. Sf. Soare i-au zis ca mai bine sa sada-n
iad si s-o ieie, decat in rai si sa n-o ieie. S-au pornit sa se cunune. Cand au inceput popa a citi, icoanele au inceput a lacrama, s-au facut intunerec afara s-au venit un nour gros s-o luat pe Sf. Soare si l-o pus la rasarit si pe Sf. Luna la apus. Si-au dat ei asa o putere D-zeu, cand a porunci, sa creasca padurile si ape sa se faca pe lumea asta si i-a dat numele Ileana Cosinzeana. intr-un fel pe lumea asta si-ntralt fel pe lumea cealalta. In padurea ceea sedea Ileana Cosinzeana.
El a batut la poarta, caci innoptase tare. Ea l-a primit in casa si l-au intrebat:
- Ce vrei, baiete?
- Iaca, mama s-a-mbolnavit si mi-a zis sa-i aduc miere de ursi.
- Na-ti un cal de la mine, zise Ileana Cosinzeana si te du incetisor pe dansul. Cand ii ajunge drept la amiaza, cand frate-meu da fierbinteala mai mare, atunci ursii or sa adoarma.
El a ascultat-o s-o luat miere s-o venit la ma-sa.
- Iaca, mama, ti-am adus. Ea mananca.
- M-am facut sanatoasa.
Branza de cerboaica. I s-a aratat in vis Maica Precista. Se duse iar la Ileana Cosinzeana.
-l, flacaule, la cerbi n-ai sa te poti duce pan' ce nu-i sta la mine macar vo cinci sase saptamani, pan' ce-oi gata marea de facut, ca sa nu poata trece cerboaica sa te prinda.
Ileana Cosinzeana era nazdravana. Ea stia ce ganduri are el. S-a muncit ea, nu era ploi, n-a putut-o face in sase saptamani. Smaul gandea ca el s-a prapadit. A facut curti mai mandre acu si traia cu ma-sa. Ileana Cosinzeana daca n-au putut gata marea i-au zis asa:
- Na-ti branza de asta care am eu si-i da, ca ea nu-i bolnava. I-a spus ca ea se preface ca sa-l omoare si sa traiasca cu smaul.

- Dar ma duc sa-i prapadesc pe amandoi.
Venii?d el acasa, cum i-a spus Ileana Cosinzeana, a gasit-o.
- Vezi, mama, cum ai vrut sa ma prapadesti, a zis el.
Si s-o luat de a doua oara la lupta cu smaul. Masurandu-se, l-a omorat. Nu s-a indurat s-o omoare si pe ma-sa, ci au pus-o in polobocul in care fusese inchis smaul. S-a dus la Ileana Cosinzeana si i-o spus ce-au facut cu ma-sa. Ileana i-au zis:
De-acu acolo s-o lasi si niciodata sa nu te-ntorci la dansa c-are sa te prapadeasca.
- Eu acolo nu m-oiu duce, da de aici nu ma duc.
Ca asa ii picase de draga Ileana Cosinzeana, de-o prapadea din ochi. Ileana a zis:
- Nu se poate sa ma iei pe mine, dar du-te si ia pe fata ceea ce ai scapat-o de balaur.
Asa avea o vorba de n-o putea stramuta nimeni; a ascultat-o si s-a pornit acolo. Cand au ajuns, fata tocmai atunci se cununa




Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Vasilie - finul lui dumnezeu pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate





Copyright 2020 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani