Poeziile.com - Home

 Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romanePoezii frumoase pe temePoeti membri ai clubului poetilor tineriPoeziile mele


 
Poetul zilei
Marin Mincu
(1944 - 2009)

9 Poezii

Poezia de azi

Cantec
de Marin Sorescu
Femeie cu sanii degeaba,
Ce frumos mergea treaba.
Cand nenascuti eram si tu si eu
Si ne imbratisam prin

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

Cautare avansata



































Din reveriile domnului R. (I)

Vezi toate poeziile poetului



Cand singuraticul domn R. a ajuns
din intamplare in chiar apropierea
domnisoarei sensibile N., el i-a spus:
"ma bucur ca existati, domnisoara".
La tacerea mirata si indignata a ei, a raspuns:
"ati fi putut, ma gandesc, sa nu existati".
Dar imediat, incercand sa repare greseala, a spus,
si dealtfel aceasta-i era si convingerea ferma
(pe care acum regreta s-o fi pus la-ndoiala)
"va felicit pentru faptul ca existati, domnisoara."
intelegand (prea tarziu) ca intrecuse masura
si devenise cam cordial, se corecta cum urmeaza:
"vreau sa spun, propriu-zis, ca de fapt
ma felicit pe mine pentru faptul ca existati".
Abia acum domnul R. savarsise o gafa enorma.
Cat ai clipi intelese ca ultima-i fraza



era de un echivoc scandalos, cu subsoluri hibride
si intentiuni refulate, ba chiar
de o vanitate absurda (ca si cum domnisoara
i-ar datora cat de cat existenta),
ca din aceasta reiese un fel autarhic
si solipsist de a fi, in sfarsit, se facuse ridicul.
Schimbandu-si cu totul dictiunea, domnul R. deveni analitic:
"adica, vroiam sa constat ca sunteti o persoana sensibila".
Formula aceasta avea evident un cusur:
cuvantul "persoana" strecura nu stiu ce aluziv, ca si cum

domnul R. fiind o persoana, domnisoara la fel, prin aceasta
o comunitate ar exista intre ei,
un soi de fratie, de apartenenta
la aceeasi familie.
"Mai bine zis, am constatat cu placere obiectul sensibil".
Si dupa o pauza, in care rosi:
"Vreau sa zic o idee sensibila, sau, oricum,
posibilitatea unei atare idei, sau
banuiala (in fond destul de obscura) despre putinta,
in general, a ideii ca in principiu
se poate admite ca daca
existenta e genul suprem si inexistenta
exista, atunci inexistenta e existenta, deci
nu exista si, in consecinta"
Aici domnisoara sensibila N., din pricina
ciudatei purtari a ciudatului domn, deveni,
in usoara-ncetare a serii, asa disparenta,
incat domnul R. a conchis: "Doamne, iarasi vorbesc
singur pe strada, probabil ca iarasi
am uitat sa iau picaturile".


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Din reveriile domnului R. (I) pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2023 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani