Lumina, lumina

Vezi toate poeziile poetului



O pastaie din care voi cadea si eu :
aceasta lume.
O lume in care si turturii de gheata ai stresinilor
si mortii de sub iarba
unde striga intruna „lumina, lumina, lumina ”
sunt asemenea cifrelor de sub linia unei fractii.
,,Lumina, lumina, lumina ” - striga intruna mortii sub iarba.
,,Lumina, lumina, lumina ” - striga samanta, clocindu-si, in brazda,
inganduratul ei centru de greutate. La un singur cuvant – lumina –
se reduce vocabularul ingerilor ciopliti, in marmora,
prin cimitire.
Doar pentru cartite lumina este un monstru :
un monstru ce se hraneste si se ingrasa cu intunericul lor.
Doar ele se tem de lumina si o detesta
si, impreuna cu ele, si liliecii : aceste jucarii dintr-un petic de piele
si cateva arcuri subtiri de otel. Aceste obiecte mecanice
– usoare si simple –
zburand in zig-zag, noapte de noapte, printre case .



Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Lumina, lumina pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani