| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Haosul insusi de Elena Stefoi Trece latul prin ultimul anotimp. Aceasta fiara a vorbit, ucide-o sau zboara mai iute. Haosul insusi imi cauta bratele. Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Thalassa
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Mircea Barsila
|
|||
|
|
|||
| Thalassa ! Thalassa ! A sta pe marginea ei singur, in amurg, pe una din treptele cheiului, ca un cersetor pe scara unei biserici. Vezi cate o stea cazatoare : cineva isi arunca tigara de sus. Si lesurile marinarilor din adancuri incercand un suras la auzirea neprihanitelor suiere ale vapoarelor . Si profilul aproape femeiesc al apelor, in dupa-amiezile de acalmie. Se insereaza si pote ca de acolo de sus, in locul marii si al apelor venite sa se inece in ea, de la mari departari, nu se intrezaresc decat niste serpi sugand din tatele unei scroafe intinse pe pamantul gol in barlog. Vezi cate o stea cazatoare : la nunta unei stele voi cadea si eu. Se insereaza : deasupra marii, sufletul meu ruginit. Marea si somnul ce-l doarme pe apucate asemenea papusilor de carpe ale fetelor sarace si triste. Marea si scaunele, pe rotile silentioase, ale valurilor. Marea si vuietul ei de parca aceasta razvratire - o razvratire nebuneasca - ar fi singurul lucru care o preocupa : femeie vinovata de adulter si, totodata, fata virgina cerandu-mi, uneori, s-o tin pe genunchi, imbracata doar in camasa de noapte, unul - si eu - dintre barbatii ale caror surori sunt tenebrele, niste eretici cu pipa stransa-ntre dinti si glasurile dogite vazuti aproape noapte de noapte prin baruri cu fruntea pe masa si, alaturi, neatinse, paharele de rachiu slab din caise si mere salbatice. Exigentele si caintele marii. Vasta melancolie si remuscarile sale, cand o leg, intr-o joaca trista, cu una dintre basmalele negre ale mamei la ochi, spre a avea si ea o idee despre ceea ce inseamna viitorul. Ii vorbesc despre monstrii trecuti pe numele ei cu litere mari, ajunsi prin ciudatul fenomen de refractie - de care depinde si poezia - niste embleme, totusi, ale sacralitatii concentrate in ape. Marea si trasaturile ei barbatesti, cand se infurie. Si felinarele in agonie din porturile cu soldati grabiti, frizerii si tarabe cu zarzavaturi. Marea dansand nemiscata. Si spiritul ei lasciv. Si pescarusii : asemenea scanteilor inaltandu-se din carbunii in care sufla forja fierarului. Si rugile nesfarsite. Si visele sale atat de reale, incat ma fac si pe mine sa tip, adesea, in somn. O intindere serpeasca de surasuri, de frig si uitare. Coplesitoare, imensa absenta ale carei tentacule ma strang intr-o milostiva si seducatoare inlantuire : ma zgaltai odata cu ea ma tin cu dintii de ea cum de apusurile de vara ale soarelui ma sfaram odata cu ea stanci. Thalassa ! Thalassa! Si nimfele de sub valuri. Thalasa ! Thalassa! Si piptenatura ei grea. Un noian, o casta pustietate de ape in spasme originare, de parca nu ar mai fi terminat nici acum sa se nasca. Ape germinale, vii, iconoclaste ape dionysiace, fara masca si farduri, ape verticale, ape biblice, ape obscure pline de geniu si de nestiinta, intr-o leganare aproape ritualica si ademenitoare asa cum sunt si promisiunile femeilor. Duceti-mi departe femeia din sange ! Duce-mi departe marea din sange si umilinta de a ma simti, intotdeauna, pe dinafara, in apropirea ei : o fiara incoltita, cu par lung si ochii carpiti. Un cersetor pe scara unei biserici. |
|||
Pune poezia Thalassa pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |