|
|
|
Seara se-ncheaga-n arbori ca sangele de vita si jos la masa noastra de parca nici n-am fi nebunul se arunca pe lampa, s-o inghita sa i se faca poate in maruntaie zi.
La vin scazut sub ceata cu fosnet de vesminte (in balciul toamnei ingeri s-au dezbracat ades) o s-auzim cum trece caruta cu morminte cand muntii au pe limba un gust ciudat de ses.
Scadem si noi si marea intra-n ghioc marunta biserici pe sub mana calicilor se trag fieru-i mancat de apa ca vaduva de-o nunta sarea se-ngreuiaza in trupul celui drag
sarea se-ngreuiaza in trupul celui drag
|
|
Pune poezia La vin scazut pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|