Arca

Vezi toate poeziile poetului



Ma tirasc pe spate sub cer.
String mai bine o stea in bratara ei,
imping mai la dreapta un simun apoi ies in afara si ma sterg pe fata, de alizee.
Dar ramin ametit.
Ma clatin si ma prabusesc
incet, de parca
as fi atirnat de parasute.
Cind ating pamintul
ma si afund in el.
Cind ating miezul pamintului
adorm.
Se facea ca se destramau
plantele si animalele.
Peste marea lor de celule
pluteau corabii.
Pe una din ele mi-o mai aminteam
de undeva,
dar nu izbuteam sa-mi aduc
aminte, de unde anume.


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Arca pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2022 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani