|
Autoportret in timp de veghe
|
|
|
Veghez la poarta lumii fara de canate: aici, ideile, cuvintele noastre devin
adevarate. Iau chipul zvelt al podurilor de beton, iau trupul drept al schelelor de fier, le-atingi cu auzul si ele au sunet, au ton, le izbesti cu privirea si ele nu pier, le pipai cu trupul, cu sufletul, si vezi ca
exista. Aici incepe lumea noua, comunista. Cuvintele goale, ideile ciunte ramin afara, Aer se fac, innorat, tigva-ngropata-n nisipuri,
de fiara. Veghez si sunt drept si inalta e umbra mea. Constelatia ochilor mei e atrasa de rosia stea, privirile mele sunt drepte, sunt nemiscate. O, pasarile s-ar putea odihni in ele ca pe niste ramuri colorate.
|
|
Pune poezia Autoportret in timp de veghe pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|
Copyright 2025 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
Mari poeti romani | Alexandru Macedonski Alexandru Vlahuta Ana Blandiana George Bacovia George Cosbuc George Toparceanu Grigore Vieru Ion Barbu Ion Minulescu Ion Pillat Lucian Blaga Marin Sorescu Mihai Eminescu Nichita Stanescu Nicolae Labis Octavian Goga Stefan Octavian Iosif Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu |
|
|