Poeziile.com - Home

 Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romanePoezii frumoase pe temePoeti membri ai clubului poetilor tineriPoeziile mele


 
Poetul zilei
Ion Agārbiceanu
(0 - ?)

63 Poezii

Poezia de azi

Balada pentru miez de noapte
de Radu Gyr
Trei insi beau, noaptea, intr-un han.
Fumega, lampa, in tavan.
Vant nordic, urla-n baragan!

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

   
Cautare avansata



































Coarnele

Vezi toate poeziile poetului






Sta Masgras, mai trage un gat,
Si ranjeste, face-urat,
Ragaie, sa ma iertati,
Si se uita la fartati.
-Nu stiti voi cine mi-s eu !
Rag cu totii>-Stim, un smeu !

-Smeu ca voi ? E prea putin.
Roabo, hai, mai toarna vin.
Nu stiti voi ce mai putere
Am acolo, la muiere !

Langa dansul, Masgrasoaia
Cea cu latele cat claia
Si cu ochii cat tigaia,
Sta, latita cat hodaia,
Si ce-avea la gat, potaia ?

Ca muierile, margele.
Dar din care ? Din acele
De opt galbeni vechi, un sir,
De la targul din Casmir.

Dar acolo la mijloc,
Ca un ochi umplut cu foc,
Atarnand pe gat la vale,
Priponit cu ce mai zale,

Ce era ?
Omul se cutremura !
Pacabei, chiar el era
Intre tate de catea !

Cum de nu se rusina,
Ci, mai tare lumina,
De-ti lua ochii si suflarea
Cum sa-i intelegi purtarea ?

Sta Masgras, mai trage-un gat,
Si ranjeste, face urat,
Ragaie, sa ma iertati,
Si se uita la fartati.

La muiere se uita,
Si pe gat o saruta,
Si mai tare se-mbata.

Si se lauda ca el
S-a intors de la razbel
Cu o prada foarte mare,
Care-ncape-n pozanare.
O margea, o margeluse
Mare cat o corcoduse,
Dar cu-un spiridus in ea,
Parca- ai zice ca e stea,
Dar, ce-i poruncesti, indata
Steaua face, fara plata.

Si vazand ca smeii toti
Rag ca niste ostrogoti
Ca e buna
O asemenea minciuna,
Iar smeoaicele fac gura
Ca e slab la bautura,
Iar mesenii toti ii zic
Sa se hodine un pic.

Her Masgras inchide usa,
Ca curcanii-si umfla gusa-
Capata la gura bale,
Si, spre pat isi tae cale,
Unde un mosneag uitat,
Putrezea in fund de pat.

-Tata mare, peste smei,
Te iau martor.
-Ce ma iei ?
-Mar-tor !
-Tartor ? Bine, fatul meu.
-Sa vedeti cine mi-s eu.
-Stiu eu, stiu,
Zice mosul un candriu.
-Stii tu, stii, dar nu stiu ei.

Si indata Smeul chior


Pune destiul aratator
Pe margeaua prinsa-n zale
De la gatul soatei sale,
Si-apoi striga>

-Pacabei !
Stelelor, copiii mei,
Tu, Luceafar, alba stea,
Domn pe cer si sluga mea,
Cu porunca grea te-nsemn,
Aur fa-mi din tot ce-i lemn
Lemn din codru, doborat,
Cu toporul omorat,
Aur fa-mi din tot ce-i fier,
Cu maner, fara maner,
Aur fa-mi din huma grasa,
Arsa-n foc si-adusa-n casa.

Ca de nu, te-arunc in mare,
Ca sa pieri, murat in sare.

Nu sfarsi, si-ntr-un minut
Toate, Aur s-au facut<
Blide, linguri, cani de lut,
Jilturile cu spatar,
Scandurile de stejar,
Sarmele de la gratar
Si peretii albi de var.

Chiar si sabiile reci,
Aur s-au facut in teci.

Si, vazand ca gloata mare
Tipa, urla de mirare,
Si se-arunca cu furie
Peste orice farfurie,
Si de-acolo prin hodae
Sar cu totii la batae,
Sa-si imparta vasele
Si sa-si rupa oasele,
Si ca unii,
Ca nebunii,
Rup cu dintii de mistreti
Din pereti
Iar baronii, in podele
Bat cu cismele lor grele
Si incearca
Sa le-ntoarca.

Zice alta>
-Pacabei,
Me-he-he ! pe cap la ei !

Si deodata fratii mei,
Cat ai numara la trei,
Le si cresc la toti pe cap
Doua coarne ca de tap
Ca niste tapuse lungi,
Ramuroase si cu dungi.

Si cu totii,
Ca netotii,
Dand din coarne, sar si-l roaga,
Sa nu fie intr-o doaga,
Ci, sa-i scape de urgie,
I-a-ntrecut in bogatie,
Si e cel mai tare-n lume
Si viteaz cum nu se spune,
Poate, lumea s-o rastoarne,
Dar sa-i lepede de coarne.
Toti, departe au ramas,
Unul este Von Masgras !

Si, ca semn ca este-asa,
Merg si-l pupa pe giubea,
Si-i mai ling si mana dreapta,
Fapta foarte inteleapta,
Iar lui Doamna Voevoada,
Fusta-i pupa, langa noada.

Chiar si Dalior, sub pat,
Doua coarne-a capatat,
Ca sa-i intre bine-n minte
Cum, cu-un an mai inainte,
El ii puse nuntii sale
Coarne d-astea,"speciale" !

Asadar, de mila lor,
Ii sloboade smeul chior
Din pedeapsa cu rusine-
Si s-au pus sa bea mai bine.

-Aferim ! Ce mai putere !
Tu esti Dumnezeu, ma vere ?
-Dumnezeu, zici ?
E putin.
Roabo, hai, mai toarna vin.

Ia mai bine o cantare-
Zice carait, nu-s care !

Insa ghiujul cel din pat
De cantat s-a saturat.
Altcumva, cantarea-i place,
Si semn face>
-Leontine, vino-ncoace !
Ca nu pot vorbi prea tare.
Am si eu o pofta
-Care?
-Nu o pofta, o dorinta !
Zice el cu suferinta.
-Tata mare,
Spune, care,
Ca ti-o implinesc pe loc,
Cat ai zice cioc si boc.

Molfaie, uscatul sfant,
Dintr-un dinte negru, dand.
-Fiule, mi-e foarte rau.
Faci tu, pentru tatal tau ?
Da-mi picioare si vartute
De la un cioban racute
Dintre ai de jos, iobagi,
Doua boase in nadragi,
Si o scula
Mai destula
Mi le pune azi aici,
Doftorul de caini Zdrobici,
Care-i primul la Urlati,
A taiat si caini turbati.
Ca vreau, Leontine tata,
Sa ma mai insor o data.
Am si fata.
De n-o vrea, o iau cu sila.
Si arata catre Mila.

Si mai cer, uitai ce cer,
A! sa ploua foc din cer
Peste tara Desteptarea
Care nu-si plateste darea.
Sa se termine o data
Cu-asa natie blestemata.

-Bine, tata, fac cum vrei.
-Roaga-l tu pe Pacabei.



Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Coarnele pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.





Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate





Copyright 2020 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani