| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Haosul insusi de Elena Stefoi Trece latul prin ultimul anotimp. Aceasta fiara a vorbit, ucide-o sau zboara mai iute. Haosul insusi imi cauta bratele. Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Povestea stelei PACABEI.
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Nicolae Bucur Manatorul
|
|||
|
|
|||
| Doamne, ce-ar putea sa fie ? P-asta nimenea n-o stie. O stiu eu, copiii mei. Fost-a cica, dragii mei, Steaua asta,Pacabei, O frumoasa nestemata, De pe cer, in zori, picata, Cu roua amestecata. Dar de unde ? -Spui, nu tac Din dovleacul unui drac, Cand, in Iad, intr-o hodaie, S-au luat dracii la bataie. Iar un drac, mai fara mila, L-a pocnit pe Sarsaila Cu atat amar de sete, Mai fratie, mai baiete, Ca cel ochi de Necurat A sarit ca un scuipat Pe o gura de vulcan, Pan-la stele, pe tavan, Si acolo s-a oprit, Luminand ca un chibrit. Steaua mica s-a numit. O fi stat ea cat a stat, Pana cand ar fi picat Pe o ploaie cu mult vant, Jos, la oameni, pe pamant. La harapi ar fi cazut. Intr-un sat, Hadramaut. A gasit-o un sarac, Si-a vandut-o cu-un pitac, Unui turc de la Medina, Care-i pretui lumina, Si o puse la caciula Cand mergea in caraula. Turcul asta , fain barbat, Tot atunci ar fi aflat Ca pe langa ca-i frumoasa, Mai e si comedioasa. Cum gandea pe sub caciula Ca nu-i bine-n caraula, Si i-ar sta mai bine "bey" Hopa, se trezeste bei. Si-atunci tot ce poruncea- Ea pe loc indeplinea. Turcafletii au aflat, Si nici ei pe loc n-au stat. Zile scurte avuse beiul, L-au ucis cu reteveiul Peste cap si peste mana, Si-a ajuns la o cadana, Care, si ea, draga fata, S-a sfarsit intr-o privata, Pe la tate retezata. Iar la anul fix 1000, Se gasea intr-o cutie De chibrituri cu catran, La un rege indian, Foarte bine-acum ascunsa Cu gainile-n cotet Si cu murdarie unsa Printre oua fara pret- Unde regele istet, N-o scapa din ochi o clipa, Dar plecand sa-si puna-n pipa, Unul, Tarie, un rob, A facut cotetul zob, Si-a gasit-o intre oua, Trei clocite, bune, doua, Si a disparut pe mare Catre soarele rasare. Si a dus-o Tarie La-mparatul Darie, Care stapanea in tara HUNDLI-BUNDLI-KARAMARA, Cu orasul capitala Burma, stapanind cu fala. El i-a dat pe ea un cal, Si-l facu si caporal. Iute Darie-mparat, Cum gloria nu-i lipsea, El a botezat-o stea, Si i-a zis ZDRELICITAT, Adica pe limba lor "Pana de cocor" Sa nu mai raspunda-n lume La alt nume. Ca sa i se piarda urma Ca n-ar mai fi cica-n Burma, Burta verde imparat, Intr-o piele l-a bagat, De serpoaica, parca vie, Si pe piele "Moarte" scrie. Si porunci dadea cu carul, Catre stea, Si se-mbogatea talharul, Cu averi ca nimenea. Si s-a-nconjurat cu porti Si cu capete de morti, Ca sa nu i-o fure furii, Mii de oameni dand securii, Ca-l cercau, unii cu zloti, Altii, pe degeaba, hoti- Dar i-a prins 'mnealui pe toti, Dandu-i gadelui la tuns. Si vazand ca nu-i deajuns De pitit si de ascuns, Dansul, pe ZDRELICITAT, Tremurand l-a astrucat In tablia de la pat. Dar o roaba tiitoare, Maturand hodaia mare, A vazut. Si ce-a facut ? Cum avea tarate-n cap, S-a cam dat cu un harap Tucalar la un satrap, Care, pe Zdrelicitat, Pe nimic l-a apucat. Nu mai spun ca pe-mparat L-au facut de s-a-necat Tot atunci, in Eufrat. Pieptanandu-i fain, frumos, Ochii lui de porumbel, Omul nostru, lacomos, Iute-n targ la Sur, l-a scos, Cumparand acum cu el, Cal, coroana, soata, tren De la craiul din Sidon, Devenind Naparlion. De la ast Naparlion Steaua a ajuns plocon La Lisandru Machedon Ca sa-l sufere pe tron, Cela, scrie la isvod, Care-a deslegat un nod Si-l facura voievod. Dar la granik l-a pierdut Tocmai cand dadea un sut La un "unspe" peste rau, Ca-l tinea, pardon, la brau, Inecandu-se cu el, Cum se-ntampla la rasbel, Si asa din mana-n mana, El trecu prin veacuri, pana La-mparatul Ariel, Care mi-l purta cercel La divan si la ospete, La harem cand lua povete, De-a pornit apoi Razboi Si pieri, mancat de cai, In prinsoare, la Nohai. Nu stiu cum si-n care fel, A ajuns la un misel, Unu, Dragavei. Si el, Ce sa faca cu-n cercel ? L-a vandut cu "paispe" lei, Unui pase Pacabei, Paca-domn, cum zic ei, Bei, Din cetatea Racovei. Turcoman din Doliorman, Cel mai mare hotoman, N-avea frica de sultan. Nitelus, de stangul, chior, Sovarnog de un picior, Cam stergea, umbland, podeaua, Cu pingeaua. Dragavei era un flet, Pe cand turcul om istet, Intr-o noapte si o zi, Averea si-o inmii, Cand se puse-a porunci, Ca era Zdrelicitat De la Darie-mparat, Fermecat sau fermecata, Porunceai, facea indata. Si paganul l-a-nfiat Si trei hogi l-au botezat, La Stambul, in trei Moschei, Sa se cheme Pacabei. Putred de bogat, paganul Aur, ca la mine, fanul. Iar in grajduri, doua mii Nu de cai, de herghelii, Si-n iatace, doua sute Care mai de care, slute Despuiate si zbanghii, Ale beiului sotii. Dar nu d-ale Haimanale, Fiice scumpe de pasale, Cumparate cu parale, Si crestine si pagane, Trei din tarile Romane. Cel mai mare vrajitor Din tot neamul vorbitor. Il stia de-acum tot natul Ca lucra cu necuratul. Iar sultanul Tremura de el tot anul. Cand venea cate-o armata Numa-n fiare ferecata, Ca sa-l duca in ceambul La butuc, la Istambul, Ce facea paganul chior ? Punea destiu aratator Peste ochiul ala chior, Si racnea ca un turbat- Zdrelicitat- Sau "Pacabei" So pe ei ! Si cand ochiul si-l belea Praful se-alegea de ea, De armata ! Ai sa vezi de ce indata. Pe Hachimul de la Dii, Doftorul de ochi, il stii ? I-l bagase-n ochiul rau Pe Zdrelicitat al sau, Nici un hot sa nu-l gaseasca 'n toata Tara Bulgareasca, De-l placu Azurbadel Si se insoti cu el, Fata lui Darloaga Han De la Bender din Liman. Deci, cand destiul si-l punea Peste ochi, si poruncea, Intelegi cum treaba mere ? De la Iad primea putere. Dracul face si desface, Cum stapanului ii place. Il cerusera-n hal an, Sa le fie de Sultan. Dar n-a vrut. A ras.-Cum, eu Doar Sultan ? Vreau Dumnezeu ! Insa Dalior haiduc, L-a legat ca pe-un butuc Si i-a pus la fum slanina, Si i-a luat din ochi lumina, Aducand-o-n Tara Daca, Ca s-o faca "Gatlegau" la o saraca Mila Dascalu ot Grapa, Jos, la dreapta, cum treci apa. Si acum Iat-o iar pornind la drum, Iaras Steaua a dat dosul. Cine-o fi fost norocosul ? Cred ca numai Trentarosul. Ia mai zi un Cazacioc, Dalior, c-acum ai loc ! Si mai bea , mai da-i la gat, Ca sa-ti treaca de urat, Daca ai ce, Si de ce. |
|||
Pune poezia Povestea stelei PACABEI. pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |