| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Ce e amorul? de Mihai Eminescu Ce e amorul? E un lung Prilej pentru durere, Caci mii de lacrimi nu-i ajung &#;i tot mai multe cere. Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Sageata
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Nicolae Bucur Manatorul
|
|||
|
|
|||
| Cand sa plece, deodata Da cu ochii de sageata. -Tu, Sageata a lui Masgras Care-n pasare te-a tras, Incotro e tara lui ? Taci fetico ? Pai se poate ?! Si din Vede-Tot o scoate, Si-apoi iute, fara preget, O aseaza pe un deget Ca sa stea in cumpanire Pe mijlocul ei subtire, Si-apoi striga > -Tu, sageato, Samcelato Fa, Spurcato, Incotro e casa ta ? N-auzi tu, vorbesti au ba ? Hii ! Intoarcete cu ciocul Catre unde-ti este locul, Catre coarda ce te-a tras, Catre Domnul tau Masgras. Insa Dalior, vazand Ca sageata n-are gand Sa se tulbute din loc, Zicea> -Te arunc in foc ! Si se cata de amnar -Stai tu, te arunc in jar Iute, 'nveninatul cioc Se urni. Batand pe loc, Se inscrise roata, roata, Aratand spre lumea toata Colo Colo In sfarsit, Baterea s-a mai rarit, Si inghetata a ramas Catre coarda care-a tras, Catre casa lui Masgras, Din tinutul Morunglas. -Vasa zica stai asa Si ocheste drept, pe ea, -E spre pomul ruginit. Asta nu-i la rasarit, Mai"precis" sa fie spus- Jumatate spre apus. Gata, Prigoras, m-am dus. Salut, Nu mai stau nici un minut. De mai stau si nu ma duc, Eu ca gardul ma usuc. Deci, acuma, repejor, Ma baiatule prigor, Sa-mi aduci de jos din sat, Tot ce-i bun pentru mancat> Mancatura pentru gura, Pita dulce si friptura, Si-un clondir cu bautura. Baga-n traista cat cuprinde Ca sa am la drum merinde. Si sa-mi dea dijmasii mie, Si-un cal bun de calarie Foarte bine potcovit. Prigoras, ai auzit ? Si ciubote de-ncaltat, Desi pintenii mi-au luat. Iute sboara, deci, prigorul, Licarindu-si ochisorul. Si cum sboara, a si venit, Ca e harnic la slujit. -Zice sa le dai parale, Dar nu d-ale Dumitale, Galbene, dracovenesti, Nestiute-n Bucuresti, Lei Scosi din iad de Pacabei, Ci arginti Cuminti Cu zimti, D-aia care-i cerci in dinti, Luati cu sapa si cu coasa Pe sub munti la Copacioasa. Mai dadeau din gura ei, Ca haleala daca vrei Sa ceri de la Pacabei Auzind s-a tulburat Dalior, Si se gata de plecat. -Ce cred ei, ca am sa mor ? Nu le las mosia, lor! Eu cu mine nu te iau. Alta slujba tie-ti dau > Sa te sui La muntii Sui Unde-s copilasii lui Si la mine sa-mi trimiti Trei din cei mai rasariti, Mai vartos pe-acel cu har Pe micutul Canepar, Ca sa-mi fie servitor Cum mi-a fost si tatal lor. Gata am plecat- si pace- Tu incolo , eu incoace. -Cum, stapane, pleci pe jos Ca oricare paduchios ? Unde-i calul tau focos, Dar trasura cea cu cai ? Nici pe aia n-o mai ai ? Stai stapane un minut, Tu, in maini cat ai avut Pe vrajmasul Pacabei De la gatul Dumneaei, Nu ti-a dat prin cap sa-i ceri Minte multa, nu puteri ? Minte daca-ai fi avut Tu atunci i-ai fi cerut Paine multa cu naut Sau trasura cu multi cai Tu nimic sa nu le dai Nici graunte, nici susai - Numai apa puturoasa Trasa-n teava de sub casa. Dar asa, ce-ai castigat ? Pleci la moarte, nemancat ? Aur, coarne, gainat- Nu-ti prea dau la burta, sat. Iar acum Nu plecai flamand la drum Si descult N-am vazut ca tine, multi. -Chiorule, cu mintea-n coada, Oratanie neroada, Tu, cu sfaturi Vrei acuma sa ma saturi ? Dar nu este prea tarziu ? Fara tine n-am sa stiu Cat am fost de slab la minte Mai-nainte ? Eu de ganduri vreau sa scap, Si tu iar ma bati la cap. Ca ciubota esti de prost, Sau ca mine, cand am fost. -Ia-ma Dalior, cu tine Daca vrei sa-ti mearga bine. Ca si eu, pe drum, ti-oi prinde Muste multe, de merinde Sioareci, Si-alte limbotine, Ca stiu vanatoarea bine. Eu o data chiar am prins Pe un camp de-un metru nins, Un guzgan mai inghetat Si l-am papat. -Chiorule, prigorule ! -Ce vrei, Daliorule ? -Usi, de-aci, ca chem pisica, Si te face de nimica. Du-te unde te-am trimis ! Pis ! Pis! Si luand suba pe spinare, Traista goala cu mancare, Palosul la cingatoare, Frant asa pe jumatate, Daca-ntreg nu se mai poate, A iesit in drumul mare, Spre copacul ruginit, Cum sageata i-a vorbit, Si-deacolo mai departe, Ori la viata, ori la moarte. Si opinci de fier si-a pus Si-a pornit catre apus, Spre apus, spre asfintit, Catre unde a zarit Norii cum se-ngramadesc Ca-ntr-un targ de nori, ceresc. |
|||
Pune poezia Sageata pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |