Poeziile.com - Home

 Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romanePoezii frumoase pe temePoeti membri ai clubului poetilor tineriPoeziile mele


 
Poetul zilei
Mircea Ivănescu
(1931 - 2011)

42 Poezii

Poezia de azi

Umbra
de Ion Barbu


Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

Cautare avansata



































Scarile

Vezi toate poeziile poetului



Si indata, cel Gorun,
Omul nefalos si bun,
Pune in carare, cosul
Si vorbeste cu cocosul>
- Cotcodace,
Pai, dormi, drace ?
Fa-te-ncoace.
Du-te sa dai veste-n tara,
Ca mai trebuie o scara.

Cocoselul mic si bland,
N-a stat un minut la gand.
A zburat
La chezarie in sat,
Si chezarie l-a mancat
Cu patrunjel,
Pe cocosel.


A adus Chezarie
Scara de la arie,
De opt stanjeni vechi de lunga,
Pan-la Dumnezeu s-ajunga.
Una de-alta le-au legat
Cap la cap, in lung nu-n lat,
Si-n picioare le-au sculat,
Dar degeaba sunt prea mici
Pentru muntele de-aici.
Nu-i ajung nici p-n-la glezne.
Ce credea el, ca e lezne ?
Nu fac doua degerate.
Cat mai e pan-la cetate !

- Cucuriugu ! Cotcodac !
Eu acuma ce mai fac ?
Striga cocoselul bland,
Din Chezarie, zburand.

Du-te la Mitran, la moara,
Ca sa-ti dea si el o scara.

Iute cocoselul bland,
N-a stat un minut la gand.
A zburat
La moara-n sat,
Si Mitran l-a si mancat
Pe cocosel,
Cu ostropel.

A adus Mitran o scara
Lunga, desirata, rara,
Sa te sui pe ea, o vara.
Cap la cap, ei le-au legat,
Dar degeaba, ce pacat,
In picioare le-au sculat,
Dar s-au dovedit prea mici
Pentru muntele de-aici.

- Cucurigu ! cotcodac !
Eu din Mitru, ce mai fac ?
Zice cocoselul bland,
Din Mitran, pe nas zburand.

- Cotcodace !
Pai, dormi, drace ?
Du-te sa dai strigat mare,
Inca-o scara cine are.

Cocoselul nostru bland,
N-a stat un minut la gand.
A sburat
La Ilie Prostea-n sat
Primaras la primarie
Si primarul l-a mancat,
Cum la cartea veche, scrie,
Cu marar si patrunjel,
Pe cocosel.

Noua scari, venira, noi
In caruta cu Gusoi
Si gardasul Simion
Care doarme de planton
Noaptea, langa "tarlifon".

Si iar umblet, si iar scari,
Si iar of ! si iar legari,
Pana cand se terminara



Toate scarile din tara.
Si oftara cu amar >
- Nu se poate ! e-n zadar !
Cap la cap, noi le-am pus bine,
Dar degeaba, ce rusine,
Ca un pai in zece frant,
Au curs toate la pamant,
Hurrrr ! Ca lemnele, de vant.

Ba, s-a mai ales si slut,
Dalior cand a cazut,
Cu o buza cat o pruna,
Poate zici ca-i o minciuna ?

- Cucuriugu ! Cotcodac !
Eu acuma, ce mai fac ?
Zice-o creasta de cocos
Fiarta cu orez si bors,
Care sare din Ilie,
Primaras la Primarie,
Prostea, ca de el e vorba,
Nu-i mai sade-n burta, ciorba.

- Du-te sa-mi aduci un "fester"
La cusut de lemne, mester.
Fester, padurar, adica.
- Las-ca stiu, cum e Stelica,
Sau, mai sus, cum Patru Zama
Ii aduc de catarama.

A venit cu Patru Zama
Logo Zama,
Zis asa pentru ca zice
LOGO, fara nici o price.

Cu opt ruble-n luna, leafa,
Si cu-un clop tesit pe ceafa,
Ascutit cu ciocu-n fata,
Ca la rata.
Haina de trei ori intoarsa,
Si-n spinare cu o cioarsa
De puscoace-n lung crapata,
Care n-a tras niciodata,
Cumparata din Vidin,
Buna de pazit la in
In postul Sanzienelor,
Contra cotofenelor,
Sau sa bage spaima-n gloata,
Care n-a facut armata,
Fara iasca la amnar,
Si cu prafu-n pozanar.
Cremenea sa vezi dracia,
N-a sosit de la Turchia.

Si vazand, Dumitru Zama,
Rase mult de dansii> - Mama !
Logomama !
Le legarati cu curmei
De mesteacan si de tei,
Logotei ?
Ca pe capre si purcei ?
Nu asa, copiii mei.
La o parte, logoparte,
Sa v-arat cum scrie-n carte.

Si, zicand ceva din gura,
Sa vezi, ma, fermecatura,
Scuipa-n palma scuipatura,
Pe furis, nu vada ei,
Intr-o frunza de costrei.
Si-apoi, harsc ! pamant apuca,
De-astea n-am vazut, mamuca,
Face niste terci, o leaca,
Si pe toate-n desti le freaca,
Pana cand au disparut.
Stie Cornea ce-a facut.

Iar acum, ce-i da prin gand ?
Ma, ia scarile la rand,
Si le scarpina la gusi
Ca pe niste purcelusi,
Adormiti sub corcodusi,
Si le pipaie-n calcaie,
Tulai, ma ! Si le tamaie,
Cu tiutiun, ma, si le-mbuca,
De-astea n-am vazut mamuca.

Cand le pune negresit,
Cum e osul, s-au lipit.
Iaca nemai pomenit !
Din treizeci de scari si una,
Lunga pan'la cer nebuna.

Aferim asa dulgher !
A facut o scara-n cer,
Logocer.
Ati vazut ? dragutul fester
E cat Dumnezeu, de mester !

- Marginene Dalior,
Marginenilor, fecior,
Si haiduc la drumul mare,
Chiar din mata, din nascare,
Multi ai dus tu la pierzare.
Mult ti-ai mai crescut averea,
Si desfatul, si puterea.
Auzeam ca poti sa faci
Farmece cu vraji si draci,
Si din lemn nevorbitor,
Tu faci aur lucitor,
Iar la om, tu scoti, cand vrei,
Coarne lungi de mehehei,
Dar o scara nu putusi
S-o carpesti ca mine-acusi

Haide, suie, logosuie,
Pune pasul ici pe cuie,
Suie-n cer la logocer,
Ca sa cumperi maji de fier
Sa faci pluguri de sider,
Sa aram pamant cu ele,
Si cloncani de mers in stele.

Sa n-ai teama, logoteama,
Ca-a lucrat Dumitru Zama,
Si sa stii ca stau de paza
Pana maine la amiaza,
Si-o tin bine, logobine,
Cu bocancul, pentru tine.

Rusinat, sta Dalior
Si raspunde tutulor >

- Ioane, nefalos si bun,
Saritorule Gorun,
Multumesc, atat iti spun.
Multumesc, Chezarie,
C-ai plecat din arie.
Multumesc vartos si tie
Primarasule Ilie,
Care stai la Primarie-
Si-apoi, tie Simioane
Mester bun la "tarlifoane",
Care-auzi vorbind "cocoane",
Multumesc acum la fel
Si acestui cocosel,
Crainic harnic si supus,
Care-n patru burti s-a dus,
Si s-a-ntors tot sanatos,
Pe sus,
Nu pe jos,
Covrigat si puturos.

Tie, insa, Logozama,
Ti-oi raspunde fara teama,
C-am fost rau, pizmasi cu toti,
Ca m-am adunat cu hoti
Si m-am lacomit sa am
Casa cu pereti de geam.
Si cu vraji eu am lucrat
Fara frica de pacat.
Ochiul turcului zgait,
Din cetatea Racovei,
Multe mi-au mai daruit
La porunca "Pacabei"
Grane rosii in patule
Si destule
Aureturi
Si baneturi,
Acareturi,
Si alte daurite scule,
Si pamanturi si olate,
Si in codri verzi, cetate.
Mult noroc mi-a dat in vite,
Si puteri nebanuite,
Ca nici bunul Dumnezeu
Nu avea ce-mi aveam eu.

Dar asa cum m-a slujit,
Tot asa m-a parasit,
Si din domn karaiflac,
Ajunsei ruman sarac,
Doar cu sangele in vine,
Si cu pielea dupa mine.

Dar eu azi ma sui in cer
Ca sa cumpar maji de fier,
Sa fac pluguri de sider,
Sute voua, unul, mie,
Ca sa facem plugarie,
Cea mai buna haiducie.

Tara voastra, Desteptarea,
Sa m-astepte. Indurarea
Domnului, va face, poate,
Sa le biruim pe toate.
Sa vedeti ce grau mai iese
Din acele holde dese,
Cum e parul vostru-n cap.
Eu, de foame, tot va scap.

Si-oi ramane-n sat la voi
Manator de oi si boi,
Haulind cu pita-n san,
Bucuros sa fiu ruman,
La treizeci de ani curati,
Decat voevod "altan"
Peste oameni nemancati.

- Cucurigu ! Cotcodac !
Dar eu, Doamne, ce sa fac ?
Zice cocoselul bland,
Jos, cuminte-n cos, sezand.

- Ma istetule, ma ghiara,
Hai cu mine-n sus pe scara.
Ca tu nu stii ce e lenea.
Hai cu nenea,
Zice Dalior cu drag.
Dar n-am traista, sa te bag.

- Dar pe umar, nu e bine ?
- Este bine.
Sus, cu mine !

Si cum zice, Dalior
Pune-n scara un picior.
Si-apucand cu mana dreapta,
Pune altul pe-alta treapta,
Parasind de-acum pamantul,
Pe carari, pe unde vantul
Singur bate,
Catre crancena cetate.

Si asa mereu facand,
Suie scara pana cand
Nu-l mai vezi de pe pamant.

DALIOR IN CER.

A ajuns la norii suri
Care-atarna pe paduri,
Si priveste-n sus si-n jos
In gropanul fioros,
Care-l soarbe pan-la os.

Vantul bate, geme scara,
Care tremura ca sfoara,
Cu un capat de pamant,
Celalalt, pe cer, in vant.
Si lipindu-si cefa-n spate,
Sta cu ochii la cetate,
Pregatit mereu de moarte -

Si se suie mai departe,
Pana la al doilea cer
De sub Degetul de Fier,
Unde norii de cerneala
Scot, cu verde licareala,
Ate albe de beteala,
Mormaind cu groaznic glas,
Sub mecetul lui Masgras.

Si iar suie, se tot suie,
Pe-atarnata cararuie,
La tot pasul
Asteptand sa-i sune ceasul,
Ca pe-o para sa-l inghita
Haul, nesatula vita,
Care sta, cascat sub el,
Ca sub tate, un vitel.

A ajuns la norii rosii,
De unde, cum spun stramosii,
Nu se mai aud cocosii
Numai cocoselul bland
Sus pe umarul lui, stand,
Se aude cum ii spune >
- Unde te mai sui, nebune ?
E mai sus ca-ntr-un copac,
Cotcodica ! Cotcodac !
- Stai cuminte, stiu ce fac.
Si se suie, iar si iara,
Sapte zile, zi de vara,
Pan-la norii de zapada,
Langa Deget stransi gramada.

Dar urmeaza un alt cer
Pe sub Degetul de Fier
Pan-aici le numarase,
Au fost patru, mai sunt sase.

- Cer, cer, cer - vad bine eu,
Insa unde-i Dumnezeu ?
Zice Dalior in gand,
Catre cerul cinci, urcand.


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Scarile pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2023 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani