Al tuturor

Vezi toate poeziile poetului




El a plecat din munti ca un izvor,
Vuind impetuos, sclipind la soare,
De sus se-ntoarce, preschimbat in nor,
Cu ploaie calda, binefacatoare,
Da seva radacinii incordate,
Invioreaza tropotul de cerbi

Cand spala colbul adunat pe ierbi
Ii curg in suflet valuri tulburate.
El nu-i numai al lui: e-al meu, al florii,
Al brazilor, al coaptelor podgorii —
Si-i totusi el, atat de nestirbit!
N-arata ce lumini in el scanteie;
Doar cand se odihneste, insorit,
Fara sa vrea aprinde curcubeie.



Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Al tuturor pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani