| Vei crede, poate, sincer, ca m-a lovit durerea?
 Ca parasit de tine voi suferi nespus?
 Prea poate nu te-nseli Dar am de spus
 Ca nu ma bat cu pumnii in cap, nu-mi crapa fierea!
 Ma primbl prin parcul Puskin in fiece apus,
 Scriu versuri adecvate si savurez placerea
 Activitatii simple in pacea si tacerea
 De care ma lipsisesi cand iti eram supus.
 
 
 Cu fiecare ora, de ce-a fost ma descaier,
 De amintiri ma scutur ca ramul, fara vaier.
 E bine ca trezia de-acum imi tine parte.
 Nu-n viziuni gonase pe-al visului tumult
 Si amoros incendiu Am devenit adult:
 Prefer prezentei tale distanta ce desparte.
 
 |