Arare-n pribegia noastra, 
Cand calea ni se-ncruciseaza, 
Din lamura vapaii moarte, 
Eu simt cum reinvie-o raza
  
  
Ne rumeneste-n drum obrazul 
  Si licarirea ei ne minte, 
  Cand fulgerul unei clipite 
  Despic-aducerile-aminte 
  Vai, mintea, vaduva batrana, 
  Vrea mortii iar sa si-i dezgroape 
  Si tu-ti intorci grabita fata, 
  Sa nu-ti vad plansul din pleoape. 
  Raman invins Aud viata 
  Cum mi te fura mi te cere 
  De ce n-am dreptul de-a te plange, 
  Cand sa te blèstem n-am putere? 
 
 |