Cand cade-amurgul la fereastra 
Cu joc de umbre, cu fiori, 
El ne gaseste-n casa noastra 
Tovarasi muti si visatori. 
Cu ochii calatori departe, 
Cum stam alaturi amandoi, 
Un sir de veacuri ne desparte 
De-al vremii chiot si noroi.
  
 
  Ca-ntr-o cetate legendara 
  Noi ne-am inchis dupa oblon, 
  Din valul ce se strig-afara 
  Nu ne patrunde nici un zvon 
  Se-nsira clipele curate 
  Fara trecut si viitor 
  E tainica eternitate 
  Ce trece-asupra noastra-n zbor. 
  Si-atunci, in sfanta serii pace, 
  Noi am uitat, de mult, ca sunt 
  Atat amar de dobitoace 
  Rumegatoare pe pamant. 
 
 |