Voi veniti cu mine

Ca-ntr-o casa mica, alba, de la tara,
Eu va vad alaturi, mi-e mai mare dragul
Sunteti fara numar, popi cu barbi carunte
Cu lumina scrisa-n fruntile senine,
Cercetasi de codri si pastori de munte,
Ceata nesfarsita, voi veniti cu mine.
La soborul vostru mintea mea culege
Taine din zapise, rosturi din hrisoave,
Mi se plang ciobanii de calcari de lege,
Si-mi suspina-n noapte ruga de ceasloave.
Ca o cenusotca mintea mea asculta
Cum franturi de veacuri striga din ruine,
Prinde-abia un picur din valtoarea multa
Si se-nchina voua, ca veniti cu mine.
Eu din oastea mare nu-s decat solia.
Ucenic cucernic va vestesc cuvantul,
Nu-s decat un fulger smuls din vijelia
Ce-a inchis la sanu-i milostiv pamantul.
Ramaneti la mine voi intotdeauna,
Infratiti cu focul sangelui din vine,
Caci se stinge glasul si se frange struna
Cand in goana vietii nu-ti mai fi cu mine