| Peste ierburi si razoare Se-ndreptau spre - aceeasi floare
 Doua picaturi de soare:
 O albina
 Gospodina,
 Sprintena, in zbor agil,
 Se-ntrecea cu-o viespe blonda,
 Iute ca un proiectil.
 
 Si cu trompa ca o sonda
 Fiecare se grabea,
 
 Caci din umbra le-mbia
 Cu parfumul sucului
 Ciubotica cucului.
 Subtirica si usoara,
 Intinzand aripa-i fina,
 Viespea dintr-un salt coboara
 Si o-ntrece pe albina.
 Iar albina, suparata
 Ca n-ajunse ea intai,
 S-a pornit, asa, deodata: -
 Viespe fara capatai,
 
 Vagabonda fara casa,
 Treci deoparte si ma lasa!
 Tu, din suc n-alegi nimic
 Decat iasca si venin, -Pe cand eu, de ici un pic
 Si de dincolo putin,
 Fara sa ma intrerup
 Miere-adun si duc la stup.
 Si-n mandibulele mici,
 De pe colo, de pe ici,
 Ceara galbena o mestic
 -Tu esti animal domestic (Zise viespea de pe floare),
 Esti o biata lucratoare!
 Casa mea e drept ca nu-i
 Nici frumoasa, nici comoda, -Nu-i, ca stupul tau, la moda, -Dar prin scorburi de copac,
 Cand mi-o fac,
 Nu cer voie nimanui.
 Ea amara mierea mea
 Si parfum e drept ca n-are, -Dar eu n-o scot la vanzare.
 
 |