de Nora Vasilescu
singur stapan peste comoara
(adanc intre frunze lucea)
strigam ho hoo
iubito, noaptea asta nu-i a buna
caci n-am stiut ca zeul trece
prin mine ca un caine mort
sau ca un trandafir
pe care ieri inca il cufundai
in ulei spre-aducere aminte,
coliva-n lingura de tabla
sangele tau, femeie,
nicicand nu s-a varsat
spre a ma izbavi
ci m-ai lasat in pantecul de aur
coaja pe coaja punand
peste cuvantul meu infundat
iubito, vantul bate
putred dinspre frunze
si scrasnetul pogoara
ca o iubire de batranete grea,
mirungere cu ardere de tot
|