Atatia MORTI, atatea oseminte

Vezi toate poeziile poetului



Avem atatia morti, atatea oseminte,
ca fruntea-i grea de amintirea lor.
Purtam in piept solarele morminte
si de lumina coastele ne dor.

Atatia morti, atatea oseminte,
vezi, sufletul lor vine din gradini
si ne saruta pleoapele fierbinte,
precum un vant de seara plin de crini.

Atatia morti, atatea oseminte,
ne cresc in vis ca o capatepeteasma
si umbra lor dumbrava de argint e
si tremura flori albe de mireasma.

Atatia morti strafulgera inele
pe fruntea zodiacului aprins.
Cu fruntile de s-au izbit de stele,
cu jertfele de ceruri s-au atins.

Cutremurati de-aducerile-aminte,
cu ochii incendiati de-un sfant mister,
privim cum zilnic alte noi morminte
se-nalta pajuri albe catre cer.

Sa puna tarii temelii de fier !

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Atatia MORTI, atatea oseminte pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani