Mozaic de Mircea Popovici Ca o umbra se opresc in odaie parerile precum de multe ori se opresc taxiurile la incrucisare; oamenii se saluta din fotografii cu manechine seara, intr-o lumina buna, alunecind liniar pe covoare.
pe linia ferata
seara de seara intre 7 si 8
ca o garantie periodica a locului
intre mine si tren
privesc fix ma intind
(logica mea se fixeaza definitiv)
lasandu-mi matreata in cap
CINE SE SCARPINA INAINTEA MORTII
VA TRAI BINE MERCI
din sant se salta postasul cu bicicleta cu tot
IUBITU' MATALE ITI SCRIE
DE CE UMBLATI DOAMNA P-ACI?
ii spun tot
mai aproape
din gol in gol oprindu-mi numele sa cada
ma cuceresc ma intorc lateral
sub fiecare vagon prenumele meu
ca o garantie pe dinauntru
un chiot alb acolo
Pune poezia Monument sncfr pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.