Crucelita sotiei mele

La cer se ridicara.
Atunci toate tacura iar pe a sa gura rece
Suflarea contenise, =i-n pieptul amor it,
Si pe ochii sai gale=i geana vru sa se plece,
Insa au epenit
Si eu stam l`nga d`nsa, de moarte ingrozit,
Nu-ndrazneam sa pun m`na pe trupul mult scump mie,
Caci cuvioasa moarte indata s-au gatit
Lumei ce va sa fie.
Eu nu-ndrazneam, o, Doamne, dar preotul de fa a,
Dezleg`nd cruceli a de la grumazul ei:
?, fiule! imi zice, iata a ta speran a,
Te sfatuiesc s-o iei .
O, cruceli a s`nta, tu prea duios dar e=ti,
Dar ca sa m`ng`i dorul, acest dar ii dat ie,
Deci un etern amor in mine intare=te
Catre a mea so ie.
Purt`ndu-te la pieptu-mi, la inima ce arde,
Pe d`nsa eu aievea =i treaz, =i-n somn privesc;
A mele lacrimi, insa, cu vreme te vor roade
Cu care te stropesc.
O, simbol de credin a, acei ce am iubit
Pe pieptul meu i-i locul Deci spune-mi, cruceli a,
Ce- i =optea ea atuncea c`nd te inea lipit
La recea ei guri a?
In ore de pe urma, c`nd sufletul se stinse,
C`nd ochii ca de ghea a nu ma vedeau pl`ng`nd,
Si c`nd a ei via a ca zorile se stinse,
Pe fa a ei pierind.
C`nd moartea pe via a zbuciuma ne-ndurata,
Precum zbuciuma v`ntul un pom p`na ce-l rumpe,
Crabindu-se cumplita, so ia mea amata,

In morm`nt sa o surpe
Dar, cruceli a, nu-mi spui ceea ce i-au =optit?
Au doar pe al sau inger ruga sa mijloceasca,
Ca Domnul sa-i primeasca sufletul pocait
Si-n cer sa-l locuiasca?
Au doar ca pentru mine atunci se ruga poate?
Acelui pus pe cruce intre doi aprigi ho i
Sa ierte cu-ndurare =i grelele pacate
A vaduvului so :
Deci la sf`r=itul vie ii voi saruta =i eu
Locul pe cruceli a unde-au fost a ei guri a,
Ca sa se intorloace =i sufle elul sau
Cu-al meu din impreuna.
Ah! de ar fi atuncea de patul meu aproape,
O ruda, un amic sa-mi faca juram`nt
Ca lu`nd de la gura-mi crucea sa o ingroape
Cu mine in morm`nt.
P`n’ c`nd ingerul mor ei, mor ii va invia,
Atunci eu cu copiii, cu soa a mult iubita
Vom sta la judecata, fiind umbri i de ea,
De cruceli a s`nta.