Dialogul unui holtei cu un boierenas AVUT, insotit cu o cucoana de inalt neam

Vezi toate poeziile poetului




aTraducere, de pe o adaptare in limba rusa,
a satirei So ia de moda a poetului polon I. Krasickii
HOLTEIUL
Ca sa te urez da-mi voie pentru t`nara so ie,
Cu care te-ai insurat,
De neam mare =i-nva ata, frumoasa cu avu ie.
Iata dar c-ai capatat
Ce doreai cu fierbin eala.
Mul ume=te soartei tale Si nu sunt la indoiala,
Ca nu e=ti fericit, frate?
Dar tu taci =i oftezi foarte.
Cau i in jos cu-ntristare, au nu e=ti mul umit poate?
Ori doar a ta insurare te-au facut sa ma ura=ti?
INSURATUL
Of, nu, eu sunt tot acela, =i sa nu ma os`nde=ti;
Caci fericirea mea, frate, cu totul s-au prefacut.
Soarta imi este a pl`nge holteiia ce-am pierdut.

HOLTEIUL
Deci dar =i tu nu e=ti poate bucuros de insurare?
INSURATUL
De-ai =i polei otrava, dar ii tot otravitoare.
HOLTEIUL
Spune-ncalea, c`ta zestre femeia ta au avut?
INSURATUL
Of, vai mie!
Despre a ei avu ie
Mai bine sa fi crapat dec`t sa o fi vazut;
Nu zic ca nu-i inva ata.
Istea a =i delicata,
Politicoasa.
HOLTEIUL
Apoi ce vrei alta?
INSURATUL
Ii pentru al ii frumoasa
Iar eu pl`ng =i zi =i noapte a mea soarta ticaloasa,
Imi blastam =i norocirea,
Ma jur =i pe Dumnezeu,
Ca o a=a os`ndire
Nu vreau du=manului meu.
HOLTEIUL
Dar cum de-ai cazut in cursa tu, cel at`t de ferit?

INSURATUL
Ursita mea cu urgie negre=it m-au prigonit
Sa fiu intr-o adunare de dame soiuri inalte,
Unde, vaz`nd o fecioara, chipul ei mi-au placut foarte;
Ochii judeca ii mele amorul cel cu turbare
Orbindu-i, ma indemnara sa-ntreb =i a ei plecare,
Si ea indata se unira cu mine sa se-nso easca
Oh! atunci a mele zile de ce sa nu se sf`r=easca,
Sau pazitorul meu inger pentru ce nu m-au propit
Sa nu primesc orbe=te tocmelele ce-au voit
Ea =i neamurile sale?
Stramo=ii no=tri tocmele nu faceau la insurare,
Si petreceau inmiit,
Dec`t noi mai fericit;
Iar acum alt timp este,
Caci moda =i etichetul in lume impara e=te;
Si-aceste ceremonii pe barbatul natarau
Il stap`nesc,
Il orbesc
Si-l fac de pa e=te rau.
Astazi =i copiii, frate, te-n=eala cu me=te=ug,
Batr`nii cu vicle=ug,
De-a dreptul nu vor sa mearga nici macar un minut.
Cugetul, priete=ugul le au toate de v`ndut;
Si daca e=ti cu avere, te p`ndesc sa te insoare
Cu a lor fete modiste, ca sa le por i in spinare
HOLTEIUL
Dar de ce mai prelunge=ti
Si nu vrei sa-mi t`lcuie=ti
De-a tale tocmele,
Ce i-au parut grele?

INSURATUL
Daca vrei, acum indata, cu sufletul intristat,
Ti-oi spune cu ce tocmele catre socri m-am legat.
Int`ia tocmeala
?ric`nd cucoana la ara intr-adins sau cu-amageala,
Suflete=te sau trupe=te ar patimi de vro boala,
Eu sa fiu dator pentru al meu so ,
Sa-i aduc din Ia=i pe doftorii to i.”
HOLTEIUL
Au doar din a=a pricina oamenii sa nu se-nsoare,
Ca sa nu se bolnaveasca?
INSURATUL
Oh! nu le =tii, fra ioare.
O femeie cu capricii de multe ori pe zi moare.
A doua tocmeala
?n zodia cumpenii soarele c`nd va ajunge,
Pe c`nd se race=te timpul, c`mpii =i codrii golind,
Nesuferindu-se ara de cucoane mari atuncea,
Eu sa ma aflu gatit,
Ca sa las gospodaria =i a ei lini=te dulce,
Si la baluri =i ospe e la t`rg s-avem a ne duce.”
A treia tocmeala
?o ia mea gra ioasa
Sa traiasca nu cu mine, ce-n deosebita casa
Cu pompa =i rasfa are,

Ca cucoana de neam mare;
Iar eu sa am a plati
Ori=ic`t va cheltui,
Far-a putea banui.
Sa aiba a da ospe e amicilor tuturor,
Si conso ilor lor,
De la carii sa primeasca vizite in orice ceas.”
HOLTEIUL
Si mul i sunt ace=ti amici carii nu-i dau ei ragaz?
INSURATUL
So ia mea negre=it
Stie la numar c` i sunt.
A cincea tocmeala
?n sf`r=it, aici tocmeala foarte dezghiocat arata,
De drepta ile femeii c`nd vrea ca sa se desparta,
De bietul barbat
Daca ii scapatat.”
La acest punct strigai insa ca nici moartea ma desparte,
Dar de-a=a gogomanie au r`s rudele ei toate.
Eu insa m-am atins.
Caci dracul m-au impins,
Ca pe un mire infocat,
Si-ndatoririle mele in scris socrilor le-am dat;
Vai, insa, de-mperecherea cu o femeie de moda!
HOLTEIUL
Dar a patrulea tocmeala?

INSURATUL
Ah! sa i-o spun nu am pofta,
Si nu este de mirat,
C`nd i-oi spune de-acest punct, ce de tot m-au impilat,
Ca c`nd mi-am pus pe spinare
Un bolohan mare.
Caci dupa acea tocmeala sunt dator a ma supune
Amatei so iei mele cu orbeasca plecaciune
Iar de-a intra in voia femeii capricioase
Nu este barbat in lume, =i via a mai duioasa.
Eu insumi am pa it pozna, indata ce m-am cununat,
Zile amare, dar ce, numai mie s-au t`mplat?
Aceasta mul i au pa it-o, mai to i ce s-au insurat
C`nd au fost de neam inalt femeia ce au luat.
Av`nd a merge indata in aurit faieton
La buna, matu=a, mo=u, la tot neamul cu poclon,
Precum eu m-am zbranduit pe strade d`rd`itoare,
Le-am colindat cu mireasa cu prezenturi de pre mare;
Cheltuind far’ de cru are, d`nd ospe e rasfa ate,
Cu zariflicuri de moda frumoase, dar scumpe foarte,
Inc`t intr-un an de zile cazui in datorii grele.
Ah! =i abia o parpara au trecut femeii mele
?cumpa mea, i-am zis odata, mi s-au ur`t adunare,
Timpul sosi ca sa mergem la ara spre rasuflare.
Carete am minunate, pentru drum toate-s gatite
CUCOANA
Mergi, calatorie buna!
Ma mir, neghioabe barbate, cum de i-au trecut prin
minte,
Ca eu sunt de tot nebuna

Ca sa ma fac de r`s lumii, sa ma sui intr-un co=ciug,
Ce il nume=ti tu careta =i intr-insul sa ma duc!
Spune, unde ai gasit-o aceasta veche antica?
Sau poate umbla cu d`nsa raposata ta bunica?
Ori nu vezi ca =i lacheii r`d de a=a hodoroaba?
Ah, moarte, vin’ mai in graba!
Dec`t sa traiesc cu-acela ce nu =tie a trai.
Mergi, boierule, ce stai, =i nu te mai tot codi.
Careta de moda gase=te.
BARBATUL
Sa te intreb ma ingaduie=te,
Ce fel sa fie?
CUCOANA
Oh, cerule! sunt datoare sa-i spun =i sa-i t`lcuiesc
In ce anume careta am eu sa calatoresc;
Intreaba pe graf Lucescu, =i el i i va spune ie
Cum are sa fie;
Si ce ma superi pe mine?
Stii ca am dorit sa- i cer toate, a=adar, cer de la tine
Sa fie careta noua
Intr-o oara, sau mult doua.
BARBATUL
Acum n-am bani.
CUCOANA
Mie pre pu in imi pasa,
Cer careta englezeasca, purcezi, du-te =i ma lasa.
(Alerg, careta de moda gasesc =i o t`rguiesc
In zeci mii =i indata cu sinet platesc.)

BARBATUL
Careta este la scara, lacheii au gatit toate.
CUCOANA
Ma lasa acum in pace, ma aflu m`hnita foarte.
BARBATUL
O las, =i peste un minut, femeia mea ca o fiara
Ma cheama =i ma intreaba: ?ste careta la scara?”
?cum, soro, acum, draga, voi zice =i se gate=te.”
CUCOANA
Acum, soro, acum draga aceasta ce vorba este?
Unde ai deprins cuvinte a=a groase sa graie=ti?
Nu =tii ca acum nu este de moda sa le roste=ti,
Cum era in vremea veche =i cum se vorbea odata?
Acum cine =tie lumea =i vorbire delicata
Nu-=i porecle=te cucoana numind-o ?oro draga .
Doar de te-au deprins aranii a=a cuvinte sa- i placa,
Caci ei obicinuiesc numai a=a fel de vorbe groase,
Iar biata femeie rabda ca o sclava ticaloasa.
Dar ce taci? ce nu vorbe=ti?
BARBATUL
Ce porunce=ti sa mai zic?
CUCOANA
In careta mea sa puie al meu tot calabal`c.

BARBATUL
(Eu p`n-acum nu-n eleg daca sunt serv sau barbat.)
Spune-mi la drum ce sa iau, sa m-apuc de incarcat?
CUCOANA
Tot ce trebuie sa aiba o dama de neam inalt;
Oh! dar c`t sunt de m`hnita, =i mamzela m-au lasat,
Dar prin ului Furtunatic nu te-ai dus sa dai de =tire
De-a mea in graba pornire?
Dar mai ales cu cuzinul ce =i ie i-au placut?
BARBATUL
Ca sa ma fac eu =i crainic, timpul nu m-au incaput.
CUCOANA
B`rfe=ti, ma rog dumitale, mai mult dec`t se cuvine.
Deci francezul meu indata cheama-l sa vie la mine.
(Catre francez)
Te rog, mon aimable Jean-Jacques,
Gati i-ma de purces, Dieu! nu =tiu ce sa fac
BARBATUL
Si iata un rascol mare in casa mea s-au scornit,
Dupa cum odinioara in Sodoma ce-au pierit,
De parea ca biata casa
Ii cu fundu-n sus intoarsa;
Pun in careta ca alul ce i l-au dat un iubit,
Pun =i motocul cucoanei de un amic daruit;
Acolo gavano=ele, aici =ipuri, butelcu e;
Aice pun canara=ul in aurita pu=cu a,

Aici capele, bonete, crinoline =i festoane;
Acolo fleacuri de moda ce trebuiesc la cucoane.
S-au suit =i stralucita, adica a mea so ie,
Iar pentru mine-n careta loc n-au ramas sa mai fie,
Si a=a eu cu lacheii intr-un furgon m-am suit,
Si m-am luat dupa d`nsa, ca un barbat mangosit.
Deci ajung`nd la mo=ie, chelarul ne-nt`mpineaza:
?ine-ai venit, cuconi a! pe ea o feliciteaza
CUCOANA
Fi donc! ce surpriza imi face ghiujul acest far’ de
minte,
Ureaza ca din vechime cu ruginite cuvinte!
Cucernicul meu chelar, ca zapada inalbit,
Str`ng`nd umerii ofta, clatind capul =i zic`nd:
?e acum a mea odihna, cum se vede, s-au sf`r=it,
Nu =tiu a mea batr`ne e prin ce fapta i-au gre=it .
A=a batr`nul graira,
Si pe-a sa onesta fa a lacrimile navalira,
Dupa care imi =opte=te batr`nul cu intristare:
?oierule, vai de tine =i de-a ta avere mare!”
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Deci cucoana intra-n casa, se m`nie =i intreaba
Unde-i sala pentru masa.
BOIERUL
Aceasta
CUCOANA
Nu-i nici de o treaba,
Pentr-o suta de persoane macar aici loc nu este;
Nu, nu, eu nu sunt nascuta ca sa traiesc arane=te,

Mie imi trebuie alta sala.
(Bufetciul s-au uimit auzind a=a tocmeala,
Camara=i a au fugit afara,
T`njind =i ea a mea soarta amara.)
Iara eu, ca vai de mine, dupa d`nsa ma t`ram
CUCOANA
Salonul acel de baluri sa mergem ca sa-l vedem.
BOIERUL
Acesta-i destul de mare
CUCOANA
Oh! imi vine ame eala
Dac-aceasta =ura lunga dumneata o nume=ti sala;
Caci acum nu se traie=te ca in timpul de demult
Dar ietacul pentru mine?
BOIERUL
Eu acesta l-am avut.
CUCOANA
Dar, ma rog, a dumitale?
BOIERUL
Cu dumneata la un loc.
CUCOANA
Alei, zau, ce dobitoc!

O, ciel! =i cum se poate
Sa sufar aceste toate!
I i spun drept ca e=ti neghiob, de=i e=ti cu boierie,
Si- i hotarasc in sf`r=it traiul nostru cum sa fie.
Daca soarta mea cea rea, =i cea cu totul nedreapta,
Au voit sa ne vedem ochi la ochi c`teodata,
Apoi ca sa ne vedem,
Osebite odai sa avem.
Vizite vei primi in odaia dumitale,
Liber, far’ de suparare.
Asemenea =i eu din partea mea
Voi petrece cum voi vrea.
(Catre lachei)
Oh! aduce i-mi aice acel de drum tualet,
Ca sa scot =i sa privesc la a prin ului portret,
C`t ii de cu gra ii, =i el nu-i cu mine,
Oh, =i eu fara de d`nsul voi muri de m`hniciune!
Si dumneata e=ti sminteala, nu i-au spus c`nd am
purces,
Caci prin ul sa ma petreaca =tiu bine ca ar fi mers;
Dar iata, livada vaz.
BOIERUL
Prea frumoasa de primblare.
CUCOANA
Nu cumva cu dumneata? Ah, Doamne, c`te g`nde=ti!
BARBATUL
Ii foarte cu r`nduiala, =i prea minunat rode=te

CUCOANA
Poame de a dumitale nime nici vrea, nici pofte=te,
Pentru ca mult mai gustoase s-ar putea sa se gaseasca,
Iar la planul ei cel simplu cine poate sa priveasca?
Caci a gradinei podoabe trebuie sa fie multe,
Aici moale ca =i puful, vai cu brazde a=ternute,
Florarii mirositoare,
D`mburi ademenitoare,
Acolo fontaluri, tocmai ca stecla preveditoare,
In care cerul albastru =i copacii de pe maluri
Se prevad ca in oglinda, palpit`nd pe a lui valuri,
Iar pe=ti=orii intr-insul unul pe altul s-alunga,
Si acolo pe aproape sa fie frumoasa lunca;
Aici aleie umbrite, nepatrunse nici de soare
Unde turturica geme =i suspina p`n’ ce moare,
Acolo de sub o st`nca o inc`ntatoare z`na,
Izvor`nd de cristal apa, focul inimii alina,
Si l`nga care o grota umbra sa fagaduie=te,
Unde amorul =ede cu degetul la guri a: semn ca tace
=i paze=te;
Dar dumneata nu e=ti demn de-a=a gusturi sa ai parte,
De gustul gradinii mele ce te m`g`ie=te, frate,
Cu gusturi de un amor ordinar ca dumneata.
O, Dieu, =i de ce taci far-a ma in=tiin a:
Gata-i catre arhitector curierul cu-o scrisoare,
Ca el sa vie in graba? =i, far’ de zabava mare,
Sa aduca me=teri, planuri pentru o curte c`mpeasca?
Cur`nd, i i zic, inadinsul indata sa se porneasca.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Deci a mea cucoana mare
A=a multe mi-au vorbit.
Ca =-acum capul ma doare
De mai ca n-am nebunit.

In sf`r=it, in sat la mine palat mare s-au ivit,
Dar prin g`nd nu mi-au trecut, c`nd dracul s-au ispravit,
Dec`t =tiu ca l-am platit;
Nu era zi far’ de mese, artificii, bal comun,
Iar eu =i ziua =i noaptea alergam ca un nebun,
Si cu-aceste cheltuiele
Am facut datorii grele.
Dar mai rau, ca-mi cresc in cap
Coarne chiar ca la un ap
Odata casa cea veche dintr-un fa=ic s-au aprins;
Deci eu alergam cu racnet chem`nd oamenii la stins;
Ma zbuciumam =i eu insumi, ma p`rleam singur
sting`nd,
Iar fudula mea so ie se trudea =i ea juc`nd;
In casa cea noua, balul cu clocot mare urla,
S-a muzican ilor zgomot focul de-afara ura,
Cavalerii cu =ucheta se inv`rtea, val uia,
Apoi ca calul de po=ta obosind femeia mea,
S-au tr`ntit pe o bergera =i cu un prin =uguia;
Tocmai atunci ma apropii =i eu de ea catinel,
Si-i =optesc cu glas prea fraged: ?, amate sufle el!
Multe mii s-au cheltuit, mai contene=te pu in,
Intreaba aceste baluri c` i bani pe mine ma in.”
Dar ea parca rasarind, cu spatele mi-au raspuns:
?u nu o data i-am spus
Ca mie pu in imi pasa, eu n-am sa le rafuiesc;
Am sa petrec cum imi place =i dulce sa vie uiesc;
Caci tu e=ti boier de ara, iar eu sunt de neam inalt,
Si =tii cum ne-au fost tocmeala c`nd pe mine m-ai luat;
Deci nici un cuv`nt mai mult,
Caci eu n-am gust sa te-ascult.”
A=adar, ale ei toane de nevoie implinind,
Si peste vechi datorii alte noua gramadind,

Toate satele le-am zalogit,
S-acum in ora= aicea cu dumneei am venit,
Ca a mea mi=alatate sa-=i ia os`nda spre plata,
Despar indu-ma de d`nsa =i platindu-i zestrea toata.
Deci cu o a=a femeie neput`nd sa mai traiesc,
Amicilor, va vestesc
Ca sa fi luat mai bine pe satani a din iad,
Dec`t femeiei de moda sa ma aflu eu barbat.
HOLTEIUL
Bine zici, dar celelalte nici se vad in adunare.
INSURATUL
Apoi voi cerceta i bine, far-a va amoreza,
De ce vi a, de ce ruda este so ul ce- i lua,
Pentru ca sa nu gre=i i,
Fiind de amor orbi i,
Si apoi sa va cai i.
Aceasta ne probeaza ca femeia desfr`nata,
Ii hulita de lumea toata,
Dar mi=elul de barbat,
Este bun de impro=cat.
Pe in eleptul Solomon l-au intrebat odinioara un minis-
tru al sau, ce voia sa se insoare, pe care sa ieie din trei
mirese ce au gasit? Caci una este de inalt neam, a doua
este cu avu ie =i a treia saraca. Deci Solomon, fara a g`ndi
mult, i-au raspuns: ?e vei lua pe cea de neam inalt, ea
i i va zice: ?coala tu, sa =ed eu ; de vei lua pe cea bogata,
ea i i va zice: ?aci tu, sa vorbesc eu ; de vei lua pe cea
saraca, ea i i va zice: ?um i i place, a=a oi face .

Comentarii

Nume (obligatoriu):



Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Dialogul unui holtei cu un boierenas AVUT, insotit cu o cucoana de inalt neam pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani