Poetul zilei
Mihai Eminescu
(1850 - 1889)

435 Poezii
3 Doine
2 Sonete
1 Teatru
2 Cantece
3 Balade
8 Proza
1 Ode
1 Hore

Poezia de azi

Gradina furata de pasi
de George Constantin


Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

Cautare avansata



































Orologiul de gheata

Vezi toate poeziile poetului
Astfel nasterea s-a stins, iar moartea e peste putinta de conceput.



La cumpana noptii, eu sui intr-un turn.
Paingi, cucuvai intelepte
se-ntrec sa-mi opreasca urcusul nocturn
de straja pe strambele trepte.
Dar nu e nici buha cu strigatul ei,
nici iasca cu ochiul sinistru,
nici aprige pliscuri ce scuipa ulei,
nici aripi sufland ca un sistru,
nici spada jucandu-mi pe crestet piezis,
nici limba-ntre granite oarbe
sa stea impotriva acestui suis
ce-ntr-una, hipnotic, ma soarbe.
Treptat izbavit de pamantul greoi,
desprins de lumesti simulacre,
ma-atrage cu cer limpezit ca un sloi
cantand din vapaile-i sacre.
Cu ce fel de grai sa rostesc pe deplin
si cui - amutitul elogiu ?
In turn, inghetat, albastrui, cristalin,
ma-asteapta-un divin orologiu.



Marire acestei adanci aratari !
in locul rostirii de zodii,
cu inimi aici si la mari departari
stau orele fixe, ca rodii.
Uitate sunt, deci, izgonite de timp
aversa de stele-n inalturi,
si nasterea florii superbe din ghimp,
si goana dorintei in salturi.
De-acolo de sus, de pe ultimul prag
privesc fascinat inafara.
Egale sunt toate in propriul cheag,
banchize-ntr-o liniste clara.
Ce sfera perfecta !
Pamantul cel mic
cu multele sale-nvelisuri
e una : nimic nu se naste, nimic
nu moare in lut si-n frunzisuri.

Vai mie, credeam ca farama e-n mers !
Iertare, ah ! somnuri eterne,
minuni impietrite cu licarul sters
de-o iarna ce nu se mai cerne.
Ca roiuri de ornice prinse-n inghet
ce-mi mangaie ochii si parul,
descopar in lucruri tiparul maret,
modelul dintai,
Adevarul.
Nicicand n-am crezut ca-o sa poata-ncapea
padurea-ntr-o singura ghinda,
noianul de stele-ntr-o singura stea,
oceanu-ntr-un ciob de oglinda.
Aceasta e fata traind dedesupt
a lumii, obrazul de taina :
integru, statornic, in veci necorupt,
mereu despuiat de-orice haina.
O, vesnic as vrea sa intarzii aici,
pe treapta suprema la care
fiinta nu scade ca umbrele, nici
prezenta nu trece-n miscare.
Mereu sa ma-mbete, cuprins la mijloc,
sederea a toate-ntru sine.
Dar vai ! rasuflarea mea, ca un foc,
topeste zapada sub mine.
O limba porneste sa miste, si bat
cleios adormitele ore,
si prind sa rasara-ntr-un spatiu curbat
de spaime stravechi aurore ;
privelisti limpide se-mpaienjenesc,
departe o luna apune,
cad codrii cu-un tipat prelung, omenesc,
si marea incepe sa sune.
O, nu-mi este dat ca in marele ger
sa dainui !
Vai, nu mi se cade
aici, unde toate - salvate - sunt cer,

aici, in oprite cascade,
sa-ntarzii prea mult : nu sunt vrednic sa port
in ochi fericita vedere
a viului care-mi apare ca mort,
a tot ce dureaza-n cadere
De-aceea, ma-ntorc intristat si cobor.
Paingi, cucuvai intelepte
ma cheama-ndarat, ma ajuta sa zbor
in jos, pe spirale, pe trepte.
Dar eu inca sovai : ma tem sa ma scald
in ore ce iarasi ma-nhata.
Eu plang, si ma zbucium in trupul meu cald.
In turn, orologiul ingheata.


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Orologiul de gheata pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani