Suflet drag,
Si ce te faci cand porti cu tine, un suflet trist si ofilit?
Si ce te faci cand ierti si maine, sperand si tu intr-un sfarsit
ca vorba dulce va aduce, de azi, ceea ce iti doresti.
Ca zambetul si fericirea te vor ajunge unde esti.
E greu, daca nu imposibil, sa'ncerci sa schimbi ce nu se poate.
Respectul pentru cel de langa, doar el ne poarta mai departe.
Si ce te faci cand nu exista, cand vorbe grele te lovesc?
Si ce te faci cand plangi in soapta iar ochii lui nu te privesc.
Te simte si nici nu ii pasa ca lacrimile ti-au secat,
El are multe sa iti spuna si-ti reproseaza ne-ncetat
Ce? Nici el nu mai stie, tu nici atat nu intelegi
De unde vine'atata ura , nu poti misterul sa-l dezlegi.
Te-a invatat sa nu-ti spui oful , sa nu crezi in prietenii.
Te-a invatat sa-nchizi in suflet durere si mari agonii.
Si ai tacut si ieri si azi, si-ai si zambit de-a trebuit
Dar oare sufletul tau drag, mai poate singur birui?
Alle
25 iunie 2013
|