ce jaratic am inchis in sange?
in veacul pamantesc?
ma desprind de hotar -
vreau osanda azurului!
Om, neom; om, neom.
vreau sa gust clipa
rastignirii de vis..
de visul proscris
al supremei arderi!
Om, neom; om, neom.
ma sufoca ghimpii
ultimului sarut
pictat pe toarta noptii.
Om, neom; om, neom.
canta infernul din mine,
imi consuma cugetul si graiul!
deodata devin
intruparea fumului-
Om, neom; om, neom.
si dorul imi sterge orice cuvant,
dezbrac trandafirii de soapte,
ii ard cu stele -
cenusa hraneste firavul pacat.
Om, neom; om, neom.
astept salbatica urzeala
de zambete in bezna,
sa se scurga luna
pe luturi stravezii -
dincolo de ingrosarea lacrimilor
mi-e dor sa se nasca suflete
din inimi adormite. |