| Primavara, tineretia ta ma doare. In mine simt cum creste coltul ierbii
 Printre paduri de brad cum alerg cerbii,
 Si albinele cum zbor din floare-n floare.
 
 Trec pe carari de nimenia stiute
 Vietuitoare, cardurisa sa s-adape
 De la izvoare si valtori de ape,
 Vin cu viteii lor , turme de ciute.
 
 Adie un vant cald, peste poiene;
 Miscand in valuri gingase branduse,
 In varful unui brad se-nfoaie jucause,
 Perechi de zburatoare, in colorate pene
 
 Un cantec de caval se-aude-n departare
 Doinit de-un baci, la usa stanii,
 In miez de noapte mai latra cainii;
 Si-o liniste se lasa peste zare.
 
 
 
 g. ghib
 |