Pierderile

Vezi toate poeziile poetului




Intr-adevar, m-a chemat ne=tiuta
indoitura a genunchilor, unde carnea-i neocrotita,
dar nu trebuia sa-mi cau i gura.
Sunt cu o m`ng`iere mai sarac.
Ar fi trebuit sa adie lini=te,
dar numele meu rostindu-l,
redus la o silaba chiar, m-ai asurzit.
Sunt cu un cuv`nt mai tacut.
De-ai fi =tiut s-a=tep i, ai fi-n eles
ca mi-ai fi ramas aproape, mereu,
ca o dulce taina de comoara,
a=a, sunt cu o femeie mai singur.


S`ngele pot sa-l pierd,
cre=te la loc,
dar sarutul prea devreme s-a risipit,
sunt mai batr`n cu un sarut



Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Pierderile pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani